[Dl.cinematic]

pt. Liviu-

Perfect de acord cu tine. Însă,de dragul de a-ţi susţine ideea, ai dat şi tu nişte exemple cam trase de păr. Chiar aş fi curios să îmi spui şi mie ce posturi TV (româneşti!) au difuzat de curând Bergman, Tarkovsky sau Godard (mai ales!)...Că dacă e să îmi spui că le-au dat acum un an sau doi, nu ar trebui să excludem din listă nici cinematecile, nu? E clar, strict dpdv teoretic, ai dreptate. Pe de altă parte, pentru cei care se uită la TV şi vor să vadă filme bune, cred că multe din opţiunile viabile vin, în momentul de faţă, din partea unor posturi străine (dau şi un exemplu: TCM). E greu să mă convingi că şi TCM-iştilor li se va aplica politica de dubbing. Deci, opţiuni rămân (başca companiile de cablu ar putea suplimenta oferta de astfel de posturi, în măsura în care va exista cerere...). În plus, la cum stăm cu pirateria în România, mă îndoiesc sincer că noua lege e un capăt de ţară. Iar asta, dacă vrei, este o altă opţiune (nu e legală, dar se practică...).

Însă, cel mai important, e absurdă ideea că un cinefil aşteaptă după posturile TV să difuzeze anumite filme, mai ales atunci când acel cinefil s-a decis să urmărească într-un mod grupat filmele unuia sau altora din regizori (în cazul în care îmi vei spune că cinefilii nu "procedează niciodată aşa", îmi voi retrage afirmaţiile). Eu zic că mai degrabă îşi va achiziţiona acele filme (da, costă, dar o pasiune cultivată frumos cere şi astfel de sacrificii), sau îşi va face un abonament pe Internet la canalele care le difuzează şamd. Dacă ar fi să merg pe argumentul filmelor difuzate la TV, nu voi apuca să văd niciodată (poate) în viaţă filmele lui Fassbinder, Rohmer, chiar Tarr, ce să mai vorbim de Paradjanov, Ceylan, Murnau etc. etc. Deci, cred că trebuie să separăm cu atenţie categoriile de privitori despre care vorbim aici şi nu să îi tratăm pe toţi la grămadă. Repet, unui cinefil, decizia respectivă ar trebui să îi fie cel mult indiferentă, deoarece nu cred că este strict condiţionat de filmele difuzate la TV. Cât îi priveşte pe ceilalţi, mai bine să îi lăsăm pe ei să îşi exprime părerea, dar în mod argumentat, nu monosilabic: "e o stupizenie"...

Citatul mi se pare o aberatie si un capriciu exagerat de a transforma urmarirea unui film intr-un ritual obsesiv-compulsiv. Tot procesul de vizualizare a filmului se intampla in interioritatea ta, astfel ca e irelevant unde il vezi, conteaza mai mult cum il vezi si cum il simti. Un ecran mare si straini prin jur nu iti vor amplifica simturile si nu te vor face sa fi mai receptiv. Astea fiind spuse, sunt total de acord cu faptul ca la cinema este cel mai bine sa vezi un film, dar mijloacele tehnologice din era noastra ne ofera sansa de a vedea, independent de programele si orarele cinema-ului, ce film vrem, oricand vrem.

Fireşte, poţi să le urmăreşti când vrei, dacă vrei şi unde vrei. De ce te-aş contrazice? Dar, pe acelaşi raţionament, sport poţi să faci şi la sală - fără pic de aer curat -, la fel cum de locuit, poţi să locuieşti şi într-un complex rezidenţial de 20 de etaje, construit după demolarea în prealabil a unei case care, poate, a fost monument istoric. Dar până la urmă, dă-o dracu' de casă, ce mă interesează pe mine, nou locatar al complexului respectiv, nu? Despre asta e vorba. Mai ales acum, când fiecare om care "se respectă" şi-a trântit o plasmă în sufragerie, deci diferenţele faţă de cinema "s-au redus aproape la zero"...Cu toate astea, îţi respect opţiunea.