[ulrich]

vazut (de-abia) ieri, o data cu difuzarea nationala. il asteptam gata sa-mi placa (se anunta film pe gustul meu) si prima impresie a fost coplesitoare. mi-a placut tare, ce sa spun...
n-am citit integral ce-a spus a.gorzo (am vazut cu coada ochiului ca in interiorul forumului a fost o ciocnire pe tema articolelor lui despre film), dar nu l-a laudat degeaba.

pe urma

hai sa-l analizam; exista comparatia cu camus ("l' etranger"), dar nu transmite aproape nimic din glacialitatea unui om obosit, demotivat si total neinteresat de pamantenii printre care se intampla sa fie.
nu poate sa impresioneze fizic, in primul rand. protagonistul cristi puiu, desi respecta cu precizie chirurgicala indicatiile regizorului cristi puiu, nu poate, n-are cum (voce mica, fata aia de pacalici cu nas mare si subtire si cu ochi hatru-albastri) sa ajunga la mari adancimi.
nu stiu, am auzit povesti frumoase despre omul cristi puiu si despre inteligenta & conversatia lui rafinata, m-am convins de eruditia lui cinematografica de multe ori, dar eu vorbesc de expresivitatea(sau nonexpresivitatea, in cazul asta, ptr ca asta-i cere rolul) alcatuirii lui...nu carnale. cinematografice. daca admiratorii lui (mai intelepti ca mine) or sa citeasca, or sa inteleaga si n-or sa se supere.

nu exista trimiterea la metafizic, pe care o pipaiai la tot pasul in opusurile existentialistilor (la dracu', iar ne sincronizam cu o intarziere de 50 de ani...).
"da' de ce nu vindeti chiloti de dama? hm? asa e ca nu puteti sa raspundeti la toate intrebarile??" mda, dar nu ajunge o fraza ca sa indesi in ea tot absurdul existentei. frantujii o faceau mai bine gandit si cu mai mult talent.
putea sa fie un film mare.