Originally Posted by SoX:
Era o babă care se ducea uneori si aprindea lumînări la moaştele unui sfînt desi intre timp se aflase că oasele nu erau umane (erau parcă de cîine ) .Toată lumea ştia asta (chiar şi baba) dar unii continuau sa vină si sa se inchine.
Cam aşa se intimpla si cu cinemagia .Iluziile ni s-au spulberat cu multi ani in urma si totusi mai aprindem o (inutila ??
) lumînare .Obişnuinţa maică.