[ricutza]

am vazut si eu in sfarsit Aurora.

In timpul filmului imi venea sa ma urc pe pereti, sa-mi scot telefonul din buzunar sa joc un joculet, sa-l pocnesc in fata pe Dl Puiu pentru ca ma chinuie intr-un asemenea hal, etc. Groaznica experienta de spectator pe care sincer nu-mi doresc sa o mai repet vreodata pentru filmul asta. Slava Domnului ca nu sunt prea multi regizori care sa faca filme asa, pentru ca mi s-ar stinge total pasiunea pentru cinema.
Apoi s-au aprins luminile, au inceput intrebarile si comentariile, si revenind la sentimente mai nobile, am inceput sa ma gandesc si eu la ce am vazut. Si da lucrurile se legau, totul incepea sa aiba sens si a trebuit sa recunosc ca Aurora e cel putin interesanta. Nu cred ca s-au inventat cuvinte care sa descrie parerea mea pentru ca e un film care mi-a placut, dar pe care l-am urat sa-l vad. Si nu, nu ar fi fost ok sa mi-l povesteasca cineva.

Sper totusi ca in urmatorul film Puiu sa arate totusi ceva mai multa compasiune pentru lumea din public pentru ca eu una nu cred ca mai rezist la o experienta similara.