@windom...
Foarte tare...
@Rapture. Nu esti ciudata. Esti norocoasa. De obicei cand ma despart de cineva, o fac pentru ca am niste motive intemeiate. Primele zile ma simt impacata. Stiu ca am facut un lucru bun, dar apoi ma loveste dorul si suferinta.
Bine, nu e cazul aici. Ce am scris in postul de mai sus, e cu totul altceva. Acel ceva e in cazul in care, te desparti de cineva pentru ca tu esti principalul vinovat. Realizezi prea tarziu ca ai gresit, si apoi, stai si visezi, si te gandesti, si speri, ca va veni o zi cand va vorbi din nou cu tine...
si acum sa glumim putin:
Uite, Windom, daca as stii ca omul pe care il iubeam dar nu mai e langa mine acum, ar vrea sa faca aceleasi chestii cu mine intr-o posibila viitoare revedere, nu m-ar deranja pentru ca as stii ca dupaia tot am ajunge sa discutam si dupa ce discutam, mergem frumos la dentist si imi pune dintii la loc din banii lui, desigur.
Deci ai grija ce iti doresti, Windom. E cam scumpa escapada asta pe care ti-o imaginezi...