Originally Posted by Windom:
|
Publicul a fost ultimul lucru la care s-au gindit oamenii astia atunci cind au creeat ceva. Iar a nu interesa nu e acelasi lucru cu a respinge. Si nu, nu cred ca i-a durut undeva de laude (ori critici). Au continuat sa ramina fideli propriilor idei, au simtit poate o anumita implinire daca aceste idei au "lovit" acolo unde trebuie, dar n-au asteptat niciodata osanale.
|
Mai Windom, sincer acum cinematograful este o modalitate de a comunica o serie de idei printr-un aparat audio-vizual. Orice act de comunicare presupune si un receptor. Este total absurd sa privesti niste cineasti ca niste asceti pe care nu-i intereseaza absolut deloc daca operele lor sunt sau nu receptate de cineva. Este totusi o diferenta intre a sustine ca acesti regizori nu au fost interesati sa faca averi din filme, si a sustine ca nu i-au interesat daca filmele lor sunt vazute si intelese. Oamenii astia fac trimiteri la alte manifestari artistice kin filmele lor, se preocupa sa creeze modalitati pentru ca spectatorii sa le desifreze simbolistica, te asigur ca nu au fost auto-suficienti. Eu sunt convinsa ca au avut mereu un public in minte.
Originally Posted by Windom:
|
Desigur, in centrele universitare si pe la festivaluri. Eu ma refeream la cinematografele "mainstream".
|
The Pillow Book l-am vazut la Bucuresti la Studio. Deci relativ mainstream. Si nu tin minte sa fi facut parte dintr-o retrospectiva ceva...
Originally Posted by Windom:
|
Referitor la auteur, "curent" a fost o explimare nefericita. "Stil" ar merge mai bine, auteur-ul creeaza un stil, umple un gol prin contributia sa. Tarantino si-a creat stilul pe spinarea altora, de-asta nu cred ca se incadreaza in definitia de auteur.
|
A deci sa te inspiri din cinema nu e bine, dar sa te inspiri din pictura, filozofie si literatura e ok. Doar pentru ca influentele lui Tarantino sunt mai recognoscibile si sunt tot din cinema, nu inseamna ca ceea ce creeaza el e mai putin "inovator" decat ce au creat ceilalti.