[Windom]

Eu ma indoiesc ca pe Fellini, Tarkovski si Bergman chiar nu-i interesa daca filmele le sunt vazute sau nu. Da, ok nu vroiau neaparat sa fie vazute si intelese de toata lumea. Dar vroiau sa fie vazute si placute cel putin de oamenii intelectuali. Chestia cu "nu ma intereseaza spectatorii, fac film pentru arta" e doar o legenda urbana recenta ca sa justifice esecurile care departe de a fi Fellini sau Trakovski, sunt niste chestii din care nu intelege nimeni nimic.
Daca nu i-ar interesa intr-adevar de spectatori, atunci nu i-ar interesa nici aprecierile. Ori eu n-am vazut pana acum regizor care sa respinga laude. Sau care sa se arate ingrijorat ca filmul ii este vazut de prea multi oameni cand el de fapt intentionase sa faca ceva total obscur si neinteles.

Publicul a fost ultimul lucru la care s-au gindit oamenii astia atunci cind au creeat ceva. Iar a nu interesa nu e acelasi lucru cu a respinge. Si nu, nu cred ca i-a durut undeva de laude (ori critici). Au continuat sa ramina fideli propriilor idei, au simtit poate o anumita implinire daca aceste idei au "lovit" acolo unde trebuie, dar n-au asteptat niciodata osanale.

Filme ale lui Greenaway am vazut in Romania cu sala plina. Ca sa nu mai vorbesc de cei care au tremurat vreo 7 ore la cinematograful in aer liber de la Anonimul ca sa vada doua episoade din Valizele lui Tulse Luper si sa asiste la discutia ulterioara cu Greenaway.

Desigur, in centrele universitare si pe la festivaluri. Eu ma refeream la cinematografele "mainstream".

Si da, cred ca majoritatea celor care exploreaza diverse dimensiuni artistice, fac asta pentru ca nu au fondurile necesare sa faca filme de public. Pai daca facem un raport regizori "artisti" si regizori "comerciali" intre Europa si America, o sa vezi ca artistii sunt preponderenti in Europa si comercialii in America. Sper ca n-o sa-mi spui acum ca avem noi o formula speciala de cultivare a genelor artiste.

Asadar, banul prosteste, sufoca simtul artistic? Chestia cu America e explicabila prin faptul ca e o societate eminamente de consum. Nu o sa cred niciodata faptul ca factorul determinant atunci cind vine vorba de diferenta dintre filmul european si cel american e publicul. Da, exista o "formula speciala", determinata de sistemul de gindire, de bagajul de cultura european, printre altele.

Referitor la auteur, "curent" a fost o explimare nefericita. "Stil" ar merge mai bine, auteur-ul creeaza un stil, umple un gol prin contributia sa. Tarantino si-a creat stilul pe spinarea altora, de-asta nu cred ca se incadreaza in definitia de auteur.