Promiteam candva unei prietene dragi,forumiste,ca o sa dau un nerv "Cartilor..."
Asa ca iata,cum era era privit "Padurea Spanzuratilor" de un prieten drag mie, Eugen Atanasiu,in Romania Libera ,pe 28 martie,1965:
"Regizorul cladeste cu o dinamica confruntare a constiintei eroului cu realitatea obiectiva ,exterioara si lui,si formulelor anchilozate ale demagogiei militariste.Agitatia febrila a eroului este tradusa cu maxima transparenta si fidelitate.Lumina,o lumina puternica si orbitoare,obsedanta chiar,invadeaza periodic ecranul,sugerand patrunderea treptata a adevarului intr-o constiinta incatusata de stupide,de false,de reactionare prejudecati.Jeturile coplesitoare de lumina articuleaza fraza cinematografica,ii inoculeaza noi energii.Sa nu uitam ca aceasta lumina este ea insasi un element de simbol,caci apare la inceput proiectata din liniile unde lupta trupele romane,starnind furia dusmanului.(Sa nu ucizi lumina,de oriunde ar veni ea,ii spune Klapka.Dar apoi tot el ii ordona lui Bologa distrugerea reflectorului).De aceea planurile nu se inlantuie prin intunecare,asa cum se obisnuieste,ci prin explozii de lumina in imensitatea ecranului lat,marcand parca fiecare izbanda a lui Bologa asupra lui insusi pe un drum ocolit si cu meandre ,introducand naratiunii cinematografice o unda de curaj si optimism."Padurea Spanzuratilor" devine astfel un admirabil film artistic dedicat sentimentului patriotic ,felului in care acesta se poate naste in imprejurari istorice concrete in formele lui cele mai pure si mai inaltatoare ,animat de dragoste pentru popor ,pentru umanitatea in suferinta - pana la supremul sacrificiu.
(Extras din "Cele mai bune 10 Filme Romanesti Ale Tuturor Timpurilor - Stabilite prin votul a 40 de critici",volum coordonat de M.Mihailescu si C.Corciovescu)
|