[marius_em]

Mi-a placut foarte mult. Per ansamblu, te tine conectat, cu toata lentoarea sa. De fapt, nu e chiar atat de lent, se intampla lucruri, doar ca filmul e zgarcit cu cuvintele rostite. In schimb, e generos cu mesajele nerostite, sugerate.
Primul cadru, prima scena, primele cuvinte, sunt atat de bine facute, si au o incarcatura simbolica usor de decriptat, dar si puternica. Nelu e filmat din spate cum ajunge cu motocicleta sa cu ataj la bariera de la vama, si aici, intr-o piesa a umbrelor pe fundalul crepusculului diminetii, vamesul ungur nu-l lasa sa treaca cu pestele prins la undita in Ungaria. Sec, cu o cruzime "birocratic-europeana" imbinata cu pragmatismul romanului nevoias ce nu-l lasa inima (sau poate ii este ciuda) sa lase caldarea de plastic, de genul celor de cumparam vopsea in ele, pestele e turnat pe sosea, si lasat indiferent sa se zbata salbatic intr-un decor rutier, in timp ce protagonistul isi porneste motorul, vamesul roman ridica bariera, si cel ungur intra satisfacut in chioscul sau.
Avem in fata o drama amara, servita sec, fara patetisme, fara momente lacrimogene, doar momente umane crude puse in contrast cu simplitatea si bunatatea sincera ale protagonistilor, roamnul Nelu, si turcul imigrant fara nume, ce nasc umor involuntar din perspectiva personajelor, voluntar, bineinteles, din cea a scenaristilor. Spun bunatate sincera nu in sensul de sfintentie, de altruism extrem, asa cum ne-a fost prezentat de exemplu "The Blind Side", ci in sensul de altruism real, acel altruism in care nu e o vina sa te gandesti si la tine.
Nelu nu ia turcul in brate, nu varsa lacrimi de crocodil, ci ii ignora viitura de cuvinte turcesti din care nu intelegi decat "almania", isi face acoperisul casei din ceea ce par a fi ultimii bani ai amaratului emigrant, il inchide toata ziua intr-un beci ce aduce aminte de acele scene cu evrei ingesuiti in subteran, ascunzandu-se de soldatii germani. Lucrurile astea, scoase din context, pot parea abuzuri.
Este un film ce are mesaj, pe de o parte despre Romania, pe de alta, secundar, dar vizibil, despre Europa.
E vorba despre faptul ca bunatatea, frumosul, mai exista, ca romanii pot fi in primul rand oameni, si apoi romani. E un mesaj nu pentru straini, ci pentru noi, spectatorii romani, e ca o chemare la speranta.
Apoi, pentru Europa, e un mesaj al cruzimii la nivelul implentat, de jos, a valorilor europene (de altfel, valori corecte, umane). Poate fi vorba si despre faptul ca UE nu se intinde totusi pana unde pretinde, ca UE scade in calitate cu cat inaintezi spre Est. Dar eu cred ca mai degraba e o schimbare de atitudine. Daca noi ca romani avem acest sentiment de inferioritate fata de vestici, iata o situatie in care un roman simplu a oferit o lectie de umanitate Uniunii Europene. Intr-un final, omul a infruntat cu toporul o bariera de granita a fortaretei Europa.