Pit,
Am vaga impresie că orice film românesc sau regizor român luat ca temă a discuţiei ar fi stârnit aceleaşi reacţii. Mi-ar fi destul de uşor să lansez câte un thread ca să dovedesc imediata polarizare a părerilor.
Întotdeauna, ne e destul de greu să acceptăm punctele de vedere ale altora, dar nu e normal să vrem, cu atâta încrâncenare, să le impunem altora gusturile noastre, felul nostru de a vedea lucrurile. Spre deosebire de sala de curs, oamenii intră într-un forum pentru a face schimb de idei, pentru a dialoga. Nu pentru a primi lecţii, nu pentru a fi îndreptaţi pe calea dreaptă şi bună, nu pentru a fi muştruluiţi, nu ca să li se dea cu liniarul peste buricele degetelor, sau pentru a fi testaţi psihologic. Atunci când le faci toate acestea, ca în cazul lui Keep, mai ales de la înălţimea Muntelui Olimp, mai ales acompaniat de o haită, e normal să îi declanşezi o reacţie violentă, explozivă, de revoltă. Revoltă care se exprimă... cum poate. Ce să spună, cum să se poarte, când îl compari cu Memeito, îl faci invidios, copil râzgâiat, îl trimiţi la grădiniţă etc, etc, etc!
Sigur nu sunt specialist, poate sunt prostalău, dar am o opinie. Am bunul simţ să nu o consider absolută. De aceea adaug „eu cred”, „consider” etc. Am primit (vezi, revezi discuţia despre "Joi”) răspunsul tău sec - filmul E BUN. Nu sunt singurul care am primit sentinţe din astea, şi alţii sunt mai colerici decât mine. Cam aşa pui punct discuţiilor în contradictoriu, când ţi se termină argumentele sau răbdarea. Oricât de bine pus la punct ar fi un „aparat critic”, omul care îl utilizează e, totuşi, subiectiv. Tu de ce nu îţi acorzi prezumpţia de subiectivitate?
“Keepy denigreaza un fenomen valoric exceptional al bietei noastre cinematografii, il contesta cu incapatanare de copil razgaiat si fara pic de argumente, ataca o bucurie si mandrie a culturii si artei nationale...” Parcă aş citi despre “biata noastră ţărişoară”. Cât de periculos şi demolator poate fi userul Keep care atacă, pe un forum, “o bucurie şi mândrie a culturii şi artei naţionale”! Îl şi văd cu grenade, bazukă şi lama baionetei între dinţi...
Tot tu scriai:
“2) Daca va critic, bucurati-va - inseamna ca va ajut. Daca nu, ce-ati castigat?” Deşi n-am dat cu grenade, din contextul respectiv mă consider inclus în acel “vă”. Ei, dar “noul val”, “biata noastră cinematografie”, care se cam cacă pe ea, azi-mâine de un sfert de veac, n-ar trebui să se bucure dacă e criticată, nu înseamnă că o ajutăm? Din experienţa în alte domenii, am constatat că laudele nemeritate sau exagerate fac mai mult rău decât critica, fie şi răutăcioasă sau nemeritată. E cam în firea omenească să reţinem laudele şi să ignorăm critica. Ce te face să presupui că o critică porneşte din invidie, din răutate, din dorinţa de a împroşca cu noroi? Eu ţi-am acordat prezumpţia de nevinovăţie şi de obiectivitate când ai demolat un film sau un autor. M-am înşelat?
După părerea mea, ca moderator, eşti mai îngăduitor cu aceia care îţi împărtăşesc opiniile. (Nu dau nume pentru că există useri cu care am decis că nu are rost să polemizez.)
Pentru moderatorul Pitbull: Rolul moderatorului nu este să impună forumiştilor ideile, gusturile şi punctele sale de vedere. Un forum pe care câţiva lăudaci se întrec cu laudele într-o singură direcţie nu e forum, şi e total neinteresant - când se epuizează
laudatio se veştejeşte şi subiectul. E ca în film… acţiune fără conflict nu se există.
Pentru criticul Pitbull: Rolul criticului nu e să influenţeze cariere, să apere pe unii, să facă jocuri, oricât de bune i-ar fi intenţiile. Criticul-jucător nu trebuie să existe. Laudele sunt otrăvite şi otrăvitoare. Criticul trebuie să fie prudent şi parcimonios cu laudele.
Pentru omul din Pitbull: Aminteşte-ţi de toţi pupincuriştii rigizi şi jegoşi, specialişti şi nespecialişti, pe care sigur îi urai înainte de ’89!
The way we used to be…
Prin tot ce am scris mai sus nu urmăresc nici un scop ascuns. N-am dorit nici să-ţi tulbur vacanţa, nici să fiu ironic, nici să cârcotesc, nici să sprijin pe cineva în dauna altcuiva. E o simplă încercare de a restabili un echilibru, şi de afla câţi dintre noi pot face “1.000 de paşi pe dinafară, pentru micul pas dinăuntru”.
Dacă demersul meu este deplasat, nepotrivit, ridicul, nepoliticos, sau părerile mele neglijabile şi neavenite, pot să mă retrag din această zonă a forumului, fără să mă supăr, te asigur, ca văcarul pe sat. Mă “baricadez” în Atelierul de scenaristică, şi aşa pustiu, unde ar merita să se întâmple mai multe.
Cu cele mai sincere sentimente şi urări de bine, îţi doresc vacanţă plăcută!
@Lecart
Cu generalizarea mă refeream strict la ceea ce scria Gorzo. Cu emoţia, la filmele româneşti de după 90. Poate că sunt insensibil, dar nu simt nimic când le văd, spre deosebire de alea străine, nu neapărat americane. Sorry, da’ altul nu mai face mama!
Poate că nu simt emoţie, pentru că aşa le-au făcut autorii – fără să simtă ei vreo emoţie.
Sigur, voi vedea filmul şi voi posta (sau poate nu) despre el. Eu am comentat despre ce s-a scris despre film. Dacă mergi la începutul subiectului “Marţi…” vei constata laudele şi aprecierile pozitive ale unor useri care încă nu văzuseră nici ei filmul. Cred că astea ne-au declanşat unora reacţii de respingere şi contra.
@Lebouche
Aş fi curios să ştiu ce-ai vrut să zici cu chestia asta: “In loc de asta, am constatat ca ma aflu in piata cu
mahalagioaice de cea mai joasa speta. Cu Judex, seful de trib cel mai "neinspirat" dintre paminteni (ca sa fiu extrem de dragut in exprimare), cu Kepp si Che asemeni unor
mesteri rudari ramasi undeva........hat in spatele carutei."? Ce argument, ce postări de-ale mele, ţi-or fi dat ghes să mă asociezi cu “mahalagioaice de cea mai joasă speţă”? Mă ţin perspicace, dar n-am înţeles nici chestia cu meşteri rudari şi spatele căruţei. Lebouche (se citeşte Lăbuş?), voiai să mă jigneşti? Aşa… gratuit?
Şi atunci, de ce ne-ai dedicat Paraziţii ăia: „Dedicatie (cu cel mai al draqu respect) pentru Keep si Che : Mari Romani”? Hotăreşte-te, ne jigneşti sau ne admiri? Mă leşi?!
