Originally Posted by danielcozma230:
|
Din raspunsul tau am inteles urmatoarele:
- 1 -
- Sinopsisul filmului nu e bun, e chiar prost! Aici pot sa-ti dau putin dreptate.
- Poti te rog sa-mi spui de unde pot sa iau un sinopsis de film pentru a face o analogie cu al meu?
" Nu merita facut - n-ar întelege nimeni despre ce e vorba în el."
Daca ai citit tot scenariul o sa-ti dai seama ca multe din lucrurile care se intampla pot fi interpretabile doar la finalul scenariului.
- 2 -
"efortul de a-ţi explica ce nu merge ar fi prea mare."
- totusi, daca ai timp te rog sa-mi zici ce anume nu ar merge?
- 3 -
"Eu îţi voi trimite feedback-ul promis, dar va fi scurt. Nu pune la suflet, nu e sfârşitul lumii!"
Nu poti sa nu pui la suflet ce-ti spune cineva mai ales cand investesti ceva munca in a face un scenariu.
|
1. Sinopsisul nu e bun, din cauza scenariului. E al naibii de greu să scrii un sinopsis după un scenariu care nu poate fi povestit. Încearcă să spui despre ce e vorba în film într-o singură frază! Hai, fie două! Poţi?
Nu, pot fi „interpretabile”, ci interpretate. Dacă sunt interpretabile, şi la sfârşit, e cam naşpa. Ar însemna că omul aşteptă şi înghite (în sec) o oră, pentru ca la sfârşit să fie tot în ceaţă. Din ce scriai despre cele două părţi, înţeleg că abia în continuarea (a doua parte) filmului, vom înţelege ce s-a întâmplat în prima. Tu ai aştepta 2 - 3 ani, să apară continuarea, ca să înţelegi despre ce era vorba în Matrix?
2. Buticuţ a făcut o listă cu ce nu „merge”, nu „ţine”, nu „se leagă”. (Good job, Buticuţ!) Fii sigur, n-a scris tot! Mai adaug câteva lucruri:
- Ţie ţi se pare normal ca „doi prieteni din copilărie”, Daniel şi Daniel2 să nu se fi întrebat de ce naiba seamănă ei atât de mult? Dacă sunt gemeni înseamnă că au aceeaşi părinţi. Cum au crescut? Unul cu părinţii naturali, celălalt pe Marte? Apoi s-au întâlnit şi s-au împrietenit? (Vei afla că personajele e bine să aibă un trecut.)
- De ce îşi face mafiotul o operaţie estetică (dureroasă, scumpă, care cere timp), când ar putea rezolva cu machiaj?
- După ce dă spargerea, îşi va face o altă operaţie, pentru a reveni la vechea faţă? Că altfel, poliţia îl poate înhăţa, la fel de bine, ca şi pe Daniel, care a devenit suspectul!
- Dacă tot îşi face operaţie, de ce îi alege pe Danieli? De ce nu alege „făţăul” lui Obama sau, măcar, a directorului băncii?
- Mafiotul e genial. Cum a prevăzut că Gabi şi Cristi vor cumpăra droguri de la Răzvan, că nevasta unuia va face clătite din ele, că ei vor apela la Daniel, care va cere ajutor prietenului său geamăn, Daniel2? De fapt, în partea a doua, vom afla că e doar o bucată din planul lui Daniel, care s-a lăsat răpit, bătut, legat, torturat etc şi a prevăzut totul (droguri, clătite, etc)? Brrrrrr!
Observaţie colaterală şi inofensivă: Ai dat gemenilor Daniel (unul specialist în computere, celălalt angajat la SRI) prenumele tău. Aflând că eşti absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, să deduc că te-ai angajat la SRI?
Lista lui Buticuţ şi adăugirile mele se referă doar la logică! Păstrând metafora lui Buticuţ, dacă un caşcaval e mai mult găuri decât brânză, mai poţi să-i spui caşcaval? Merită să-ţi scrie producătorul ce nu merge la caşcavalul ăsta, când în tot atâta timp poate citi alte cinci?
3. Autorul îşi înţelege şi îşi iubeşte scenariul. E normal. Cititorul nu e obligat nici să-l înţeleagă, nici să-i placă. E problema scriitorului să-l convingă, şi poate să o facă doar prin scenariu. Trebuie să înţelegem şi să acceptăm asta, ca pe o lege naturală, fără supărare, fără ranchiună, fără revoltă. Când reuşim, înseamnă că am pornit pe drumul cel bun.