Pastreazä tot ce-ti spune C.Ghevara, pentru peste cativa ani.
Acum, fa câteva reportaje clare si scurte, despre realitäti simple din orasul täu.
Apoi, câteva documentare.
Apoi, câteva filme de fictiune, nu mai lungi de 5-10 minute. Simple, cu subiecte de viatä, accesibile, cu personaje putine si povesti clare.
(Foloseste actori profesionisti! Cu amatorii nu pot lucra decât oamenii cu multä experientä. Altfel, iese o penibilitate de râsu' pizdii!)
Tine seama în primul rând de feedback-ul profesionistilor. Nu te lua dupä spectatorii profani. Nu acum. (Preferabil: niciodatä - te îngroapä de viu.)
Dacä, dupä câtiva ani de lucru în aceste conditii, nu ti s-a acrit, nu te-ai descurajat, nu te-ai sinucis, si ai destule încurajäri de la oameni de meserie, poti trece la filme mai lungi si mai complicate, care sä le imite oarecum (dar cu simtul mäsurii!) pe cele profesioniste.
DAR NU TE ARUNCA DIN PRIMA SA CREZI CA POTI FACE PE GENUNCHI FILME DE FICTIUNE DE LUNG METRAJ, CA TE FACI DE RASU' CURCILOR!
Last edited by Pitbull : 27 Aug 2010 at 00:02.
|