Originally Posted by Rapture:
|
@dragonfly: De unde stii ca le este? Poate ca asa pare, dar nu poti sti nicodata ce-i in capul/sufletul unui om.
Sunt mai tanara decat tine si crede-ma, am avut zile in care, dezamagita, am stat si am reflectat asupra vietii. Insa ce folos? Cu ce te ajuta daca stai si te gandesti la cat de nedreapta poate fi viata? Cine a zis ca oamenii maturi au uitat sa zambeasca? Cunosc destui care desi au trecut prin multe incercari in viata, incearca sa se inconjoare de micile placeri care le fac viata mai frumoasa.
|
ai dreptate, insa doar pe jumatate... daca nu stai sa reflecti asupra vietii, nu vei ajunge niciodata sa te cunosti pe tine insati...eu, spre exemplu, sunt constienta ca in mine zace o putere... insa sunt prea lasa sa o folosesc asupra oamenilor care ma ranesc...
cat despre acele persoane de care vorbeai, iti dau eu un exemplu care sa iti demonstreze ca nu e chiar asa... o cunostinta, un tip- ramas paralizat de la brau in jos, in urma unei incercari de a intra in cartea recordurilor (nu dau detalii). renunta la nevasta insarcinata in luna a noua pentru ca sustinea el pe vremea aceea, nu vrea sa isi chinuie nevasta... eu l-am cunoscut la cativa ani dupa accident... m-a uimit optimismul lui... dorinta de a trai cu orice pret, de a se descurca singur, de a avea prieteni, etc. pana cand... m-am uitat mai atenta... si am vazut in el, in adancul lui, cat poate fi omul ala de distrus... numai un nebun s-ar bucura ca nu are picioare... deci... concluzia... oricat de mult te-ai inconjura de aceste mici placeri, la un moment dat, pe parcursul zilei, trecutul te ajunge din urma... intotdeauna asa face.
e mersul normal al lucrurilor!