De aici încolo, mesajele sunt mutate din "Jurnalul scenaristului", constituind dezvoltarea unor subiecte care acolo nu mai aveau de-a face cu topicul:
http://www.cinemagia.ro/forum/showth...45#post1536445
Pitbull
Originally Posted by costobocus:
Originally Posted by c.ghevara:
@costobocus
Revoluţionar... de catifea 
Lupte grele? Nu te cred, pentru că zici că minţi... |
Macar sa fie catifea albastra a la David Lynch !
Zic lupte grele pentru ca mai are si keep boala pe minimalisti (apropos, pe unde o fi disparut).
Iar citatul din semnatura ii apartine lui Pitbull. L-a scris dupa cateva certuri in care ne-am dat, metaforic, cu scaunele in cap.. pe mine m-a distrat destul de tare, deoarece stiu ca nu sunt asa, incat am decis sa mi-l pun in semnatura (Penes Curcanu gen).
referitor la lupte, nu stiu daca ai avut timp sa citesti topicu asta..
http://www.cinemagia.ro/forum/showth...=81963&page=22 |
1. Era suficient să spui doar "catifea albastră"
2. Am citit topicul. Interesant. Pitbull o ia întotdeauna atât de... personal? Parţial, îi dau dreptate lui keep, dar asta nu înseamnă că sunt DUŞMANUL minimalismului. Până la urmă, face fiecare ce poate, şi eu unul împart filmele în două categorii, bune şi proaste. Nu cred că minimalismul goneşte spectatorul din cinematografe, dar lipsa spectatorilor are legătură cu minimalismul. E lenea în gândire şi un soi de autosuficienţă prematură elitistă ascunsă sub vălul minimalismului. (Îmi ridic pălăria în faţa excepţiilor!) E o lipsă de umilinţă şi de atenţie faţă de spectator, tolomac, prostoc, mitocan, abrutizat, cum o fi el. Cred, cu toată tăria, că, aşa cum la scrierea unui scenariu trebuie să ai în minte finalul, ca să ştii unde ajungi, la fel, când faci un film trebuie să ai în minte spectatorul. Să te gândeşti la reacţiile lui, la capacitatea lui de a înţelege. Dacă nu ai asta în minte, produsul tău va fi steril. Te vor felicita cunoscătorii, te vor aplauda criticii (şi te vor fute pe la spate
), dar cu asta rămâi. Ne îmbătăm cu apă rece. Ridicăm în slăvi regizori care au la activ 4-5 scurt metraje şi 1-2 lung metraje. Nu e vina lor, dar nu cred că le facem bine. Zău, n-am intenţia de a supăra pe cineva! Nu e vina lor, e vina mediului, aia cu chiorul rege în ţara orbilor. Cred că minimalismul ar solicita de 2, 3 ori mai mult efort şi creativitate, pentru a realiza mult cu mai puţine mijloace. Şi eu nu prea văd asta... Ca român, mă bucur pentru un premiu la Cannes, dar mă lasă rece, aşa cum îi lasă pe majoritatea spectatorilor. Dacă nu era vâlva premiului, ar fi avut la fel de mulţi spectatori ca oricare alt film românesc. Asta nu ştirbeşte meritele lui Mungiu. Tiparele Hollywoodului sunt adânc înrădăcinate în subconştientul colectiv. Şi asta nu e rău, pentru că sunt aceleaşi tipare din poveşti şi legende. (Cred că e de acord şi Pitbull, izvoditor de Propp). Dacă nu vrea să se îndepărteze de spectator, minimalismul nu trebuie să dispreţuiască astfel de tipare, ci doar să se exprime altfel. Mai, să zicem, economicos, dar nu mai puţin emoţionant.
3. Dacă nu ţi-e cu bănat... poate îmi răspunzi la 2-3 întrebări scurte. (Pe ceilalţi poate nu i-a interesat, le-au fumat demult, o fi vară, sau poate sunt eu mai prost... îmbrăcat.) Un film minimalist se face după un scenariu minimalist? Cum arată un scenariu minimalist? De ex. Poliţist adjectiv e un scenariu minimalist? Pe ăsta am apucat să-l citesc pe Liternet şi am câteva observaţii.