Versiunea mea in ceea ce priveste Inception este urmatoarea:
Exista 4 nivele de “insertii”: planul lui Nolan, planul lui Saito*, planul lui Cobb si planul lui Mal.
Planurile sunt delimitate de ce “pare” real pentru fiecare subiect in parte. Fiecare plan are regulile lui care pot fi curbate oricand.
Planul lui Mal: Se sugereaza ca la un moment dat Mal credea ca ce traieste este real. Cobb insa stie ca totul este un vis pentru ca si el area un plan real mai sus din care au venit amandoi astfel “insereaza” idea cum ca visul nu e real si se sinucid amandoi pana ajung in planul lui Cobb.
Insertia: ideea ca planul lui Mal nu e real
Planul lui Cobb: Acesta este planul in care se desfasoara filmul, unde Mal se sinucide si Cobb incearca sa ajunga acasa la copii lui. Aici Cobb crede ca este planul sau real insa defapt este doar un alt nivel de vis, al lui Saito care este present in toate nivelele in care se duce si Cobb. Motivele insertiei ideii in mintea lui Cobb poate diferi si eu am doua versiuni si le voi discuta in planul lui Saito. Planul lui Cobb este doar cel care mentine actiunea filmului insa scenele de la inceputul filmului, precum si cele in care Cobb ii da sfaturi lui Ariadne sunt cele mai importante. Insertia in visul lui Fisher este doar un mecanism de a prezenta procesul si nu un scop*.
Insertia: ideea ca planul lui Cobb nu e real
Planul lui Saito: Acesta este planul “real” al filmului atunci cand se trezeste la sfarsit in avion(identic cu momentul de intare doar pentru a parea real pentru Cobb) unde Cobb a trecut peste trauma mortii lui Mal, se intoarce la copii iar Saito are cum informatia ceruta de la Cobb. Aici eu am doua versiuni si tind spre a doua.
?Versiunea 1** - Prima ar fi ca acesta este un nivel de siguranta care sa ii creeze lui Cobb falsa impresie ca aceasta este realitatea la fel cum Cobb a incercat in “realitatea” lui sa ii insereze lui Saito ideea ca era la el acasa numai ca Saito a realizat ca e intr-un vis. In filme ne spune ca din cauza “arhitectului” si a covorului insa defapt el stie pentru ca el este in deplin control, pentru ca este “visul lui” pentru ca el incearca sa ii insereze lui Fisher o idee prin intermediul lui Cobb In aceasta varianta Saito vrea intradevar informatiile lui Fisher care este si el in vis odata cu Cobb numai ca Saito a creat acest nivel pentru siguranta extragerii informatiei punand tot scenariul in mintea lui Cobb si nu a lui. Asta inseamna ca Saito a mai facut o insertie care nu e aratata publicului asupra lui Cobb
Versiunea 2 – totul a fost o intreaga sedinta de psihologie pentru a il ajuta pe Cobb sa treaca peste moartea sotiei lui, Mall. Poate informatiile pe care le-am citit nu sunt chiar asa, voi avea nevoie si de o vizionare pe DVD ca sa imi dau seama exact dar cica la Aeroport nu purta verigheta sau ceva de genul asta. Copii nu au crescut pentru ca el nu a fost plecat foarte mult in planul “real al lui Saito”, copii au crescut doar in visul lui Saito care simula realitatea lui Cobb distorsionata astfel ca el sa treaca peste moartea lui Mal.
Saito controleaza visul si astfel el impune regulile si atunci cand Cobb ajunge la el visul se termina brusc pentru ca regulile nu erau cele expuse de Cobb ci cele ale lui Saito.
Insertia: ideea ca titirezul defineste ceea ce este real si ceea ce nu este
Planul lui Nolan: In acest plan, in vis, suntem contectati noi, spectatorii, si el Christopher Nolan, el fiind arhitectul intregului vis. Visul il reprezinta ce se intampla pe ecran in sala de cinema(si nu numai) si povestea care se desfasoara in fata ta. Scena dintre Cobb si Ariadne mi se pare ca asta reflecta. Cobb ii spune lui Ariadne sa nu creeze din amintiri sau locuri stiute ci sa creeze locuri noi de ordin general, repere si nu detalii. Un reper ar fi un pod, un detaliu ar fi un pod peste care ai trecut si pe care ti-l amintesti insa daca podul respective nu este introdus in visul tau intr-un mod usor de acceptat(intre cladiri din acelasi oras spre exemplu) atunci mintea isi va da seama ca podul ala nu are ce cauta acolo si ca astfel visezi . Acel titirez nu era pentru a arata ca lumea lui Cobb nu e reala ci ca ceea ce privim noi este un vis(film mai simplist), lucru ce este intarit si de auzul melodiei lui Edith Piaf in timpul creditelor.
Nu a existat nici un totem in realitate ci a fost doar un modul de control al arhitectului de a reprezenta visul.
Insertia: ideea ca filmul, atat timp cat esti in cinema si accepti regulile dupa care ruleaza poate devine o noua lume, un vis unde la sfarsit ne trezim.
Nu cred ca filmul a vrut sa fie moralizator si nici sa exprime ideea ca ce vedem noi e un vis(precum Matrix) ci ca in aceasta realitate (pe care o acceptam) putem visa cu ochii deschisi prin acest mediu numit cinematografie cu ajutorul ideilor, chiar daca nu sunt visele noastre ci ale “arhitectilor”.
__________________
Cook Pass Babtridge
Last edited by Redy : 01 Aug 2010 at 12:53.
|