iata ca am gasit un fragment din Felicia...
http://www.youtube.com/watch?v=NQhQfSG_qew
e un dialog intre Felicia si mama sa.
exact cum banuiam: replici de o banalitate infioratoare, monotonie in interpretare, fara nici o intonatie care sa denote o oarecare emotie, nici un gros plan al chipului vreuneia dintre ele, nimic.
totul e fara viata, insipid, fortat, fara vlaga, sterp.
o camera pusa in mijlocul salii si doua femei in cadru, care se asteapta una pe alta sa-si spuna replicile.
si ce replici? cati dintre noi folosim in viata reala verbul "a agasa"?
si apoi, asa discuta o mama care vede ca fiica-sa nu-i da atentie? fara nici un nerv in tonalitate?
si fiica-sa, cica: "Ai terminat?"...ca si cum maica-sa ii facuse o criza de isterie, ca si cum o umpluse cu reprosuri sacaitoare.
un alt schimb de replici rostit cu voce slaba: "Daca eu vreau sa muriti, atunci de ce va mai dau bani de medicamente?" si raspunsul "N-ai decat sa nu ii dai, daca ii dai in sila".
fara nici o mimica, fara nici o minima traire a tensiunii.
dar de unde tensiune, ca ea nu exista de nici un fel!
apoi "- am patruzeci de ani impliniti, nu-mi mai da lectii de buna purtare"
- eu sunt mama ta si tu esti copilul meu.
mai, sigur astea nu sunt scrise de melissa de raaf?
ca daca le-a scris razvan radulescu, apoi e nasol...