Vazut. Placut. Citit despre el. Placut si mai mult. Insa, sincer, pentru mine e cel mai putin valoros Kubrick (ca le-am vazut pe toate, pana si mult prea intinsul Barry Lyndon). La bataie cu Spartacus.
Jocul actritei principale a fost sub orice critica. Scenele cu ea tipand mi-au dat o senzatie de slash-horror de mana a doua.
Si da, illo, scheletii nu prea se incadreaza in ceea ce e filmul, decat daca-i privesti simbolic. E un mesaj aici, care sincer mi-a scapat la prima vizionare. Fiecare schelet era o reflexie in oglinda a lui Jack. Adica de fiecare data cand apare unul, e Jack care se uita in oglinda. Asta la prima aparitie, pentru ca apoi, dupa ce s-a materializat in psihicul lui Jack, pare sa se fi materializat si pentru ceilalti. Ma gandesc aici la o scena cand ea vede barmanul pe hol, cand Jack o urmarea cu toporul. Am ramas putin surprins. Parca si tipa, adica ni se induce senzatia ca ea chiar il vede. Pana atunci, din punctul ei de vedere, sotul era teroarea. Nu prea stiu ce inseamna asta.
Si pustiul care vorbea cu degetul, how creepy is that shit? Sa am asa un copil, l-as incuia intr-un seif, si l-as arunca in mare, sa fie gasit de un pescar si sa creasca sa omoare kraken-ul cu capul meduzei.
__________________
Always look on the bright side of life!
|