Eu sunt un elev...ateu, deci e uşor de dedus că ora de religie mi se pare o prostie imensă, fără vreun folos. Nu am cum să ignor toate prostiile pe care le debitează profesoara şi aşa că , nu de puţine ori, mă cert cu profesoara. Profesoară care crede toate poveştile supranaturale şi mai mult de asta, încearcă să ne indoctrineze şi pe noi. Consider că îndoctrinarea religioasă e mult mai periculoasă decât oricare altă îndoctrinare...
Pentru cei care nu procesează ce aud şi cred că apa chiar s-a făcut vin(exemplu cu tentă ironică) e greu să se de dezveţe de obiceiul de a crede în ceva ce nu au văzut niciodată, ci doar le-au fost băgate idei în cap de părinţi şi profesori. În România totul se ia de bun, rareori copilul sau chiar şi adultul(în special bătrânii) încearcă să-şi facă propria gândire despre un lucru. Am auzit argumentul idioto-cretin de la bunici şi alţi cunoscuţi: Păi dacă toată lumea crede, tu de ce să nu crezi?
Părerea de elev a mea e că singura materie care sa se intersecteze cu religia şi care merită implementată în programa şcolară este ceva numit Istoria Religiei, în care să se prezinte toate formele de religie e la origini până în zilele noastre. Nu să ni se spună că ortodoxia este cea mai bună religie şi oricine nu e ortodox e un păgân nenorocit.
Amin!
