[Ipu]

Să nu mă înjurați sau să mă acuzați că propun prefacerea vinului în apă. Îmi exprim numai o părere. Eu cred că, în contextul extinderii continue a Uniunii Europene, a Zonei Schengen și a Zonei Euro către est până la includerea completă a României și a Republicii Moldova și (NUMAI!) în condițiile în care dreptul la deplasarea liberă a mărfurilor și a forței de muncă și în general păstrarea tuturor celorlalte condiții din prezent în spațiul lingvistic românesc rămân garantate, putem chiar diviza România pe Milcov și pe Carpați, la fel cum sunt separați nemții în prezent în Germania și Austria (deși nu au graniță între ele și au și monedă comună), prin ploclamarea unei republici muntenești și prin alipirea voluntară a Moldovei cis-prutene la Republica Moldova. Reamintim că, deși unirea politică a Principatelor Române a avut loc în ianuarie 1859, vămile dintre Țara Românească și Moldova fuseseră deja eliminate cu mai mult de 10 ani înainte, cele două principate fiind așadar unite economic și comercial din ianuarie 1848, dacă nu greșesc. Ar fi de preferat ca, într-o eventuală împărțire în trei a României (Oltenia-Muntenia-Dobrogea; Transilvania-Banat-Crișana-Maramureș; Moldova de Sus-Basarabia-Bucovina românească din prezent), nici o astfel de entitate să nu își aroge numele de România, pentru a evita pericolul ca unii dintre români să se considere mai puțin români decât ceilalți. Odată cu dispariția numelui de Iugoslavia în spațiul balcano-dinaric, practic Iugoslavia a renăscut, pentru că oricare republică ex-iugoslavă se poate revendica de la vechiul stat, care se va reconstitui ca o comunitate lingvistică odata cu integrarea europeană a ziselor republici.
Avantajele unei astfel de împărțiri:
1. În primul rând, stimularea respectului reciproc față de ceilalți români. În prezent, mai ales moldovenii sunt discriminați în mod aproape rasist de către locuitorii celorlalte provincii istorice. Pe de altă parte, locuitorii unor zone bogate (puternic industrializate sau bogate în resurse de subsol) pretind că primesc de la bugetul de stat mai puțin decât contribuția plătită.
2. În al doilea rând, izolarea ungro-secuilor în parlamentul intra-carpatic și responsabilizarea transilvănenilor în legătură cu discriminarea românilor din zonele cu majoritate ungro-secuiască, care în prezent sunt terorizați pentru că sunt obligați să vorbească ungurește până și pentru obținerea unui loc de muncă iar cei care nu vorbesc ungurește sunt obligați să se mute pentru a supraviețui. Mărindu-se procentul ugro-secuilor, transilvănenii vor simți o presiune crescândă și vor fi obligați să se radicalizeze.
3. România este în prezent, așa cum s-a văzut și la alegerile din iarnă, foarte divizată în privința opțiunilor electorale. Mulți dintre români însă nu-l merită pe președintele Băsescu și au dreptul să aibă conducătorii pe care i-au votat. Nu au decât să-l aleagă cei care îl merită.
4. Dezvoltarea economică și instituțională paralelă a celor trei entități statale românești ar produce o emulație care ar favoriza progresul lor accelerat in comparatie cu ritmul lent de dezvoltare din prezent. Orice succes al uneia ar fi repede copiat de celelalte, in folosul lor.
Lista poate continua...