Lucrul cel mai periculos la interviurile astea e amestecul de adeväruri si minciuni. Dacä ar predomina una, sau alta (pentru cä, desigur, adevär absolut nu existä - si nici minciunä absolutä; aia nu s-ar mai putea numi minciunä, ci "poveste, basm, fantezie, absurd, aberatie, dada"), mäcar ai sti cum sä le iei, ce sä faci cu ele... Dar in cazul lui Sergiu, avem de-a face cam cu patru vectori:
- povesteste lucruri pe care le-a träit, deci cuantumul de adevär e firesc;
- e mincinos (minte constient si motivat);
- e mitoman (minte nemotivat, din instinct; adesea, doar semi-constient);
- e senil.
Dracu' sä se mai dumireascä, printr-un asemenea labirint de realitäti si scorneli suprapuse si împletite!
