Nu ştiu dacă este un thread potrivit, insa doresc sa impartasesc o experienta personala. Deunazi, la cateva etaje sub mine se auzeau tot felul zgomote ciudate. Initial am crezut ca e vorba de vreun ospat al inteleptilor sau de vreo agapa a absolventilor, dar cum zgomotele nu incetau si fiind cuprins de curiozitate am coborât şi am apelat la acest obicei ancestral la romani, anume trasul cu urechea si iata ce-am auzit: Cred întru Romica Puceanu, zeiţă de la Vidra postmodernă, mama a tuturor, a pămîntului şi a apei, Gaia suplă, impraştietoare de voie bună şi extaz. O diva celestă! Ţie iti aducem aceasta ofranda incă pâlpâitoare. Auzind eu o asemenea grozavie, am fost cuprins de ceea ce grecii numea frica pioasă, drept pentru care am urcat uşurel către propriul apartament.
__________________
Nous etions une bande de desesperes au coeur des Balkans.
|