|
Frumoasa si inspirata ideea topicului! Bravo!
Cred ca sunt sute de momente care m-au marcat dar nu la modul exemplului dat de tine. De obicei sunt scurte si percutante iar inefabilul lor pot in cel mai fericit caz (si intr-o masura limitata) sa-l pun pe seama perfectiunii regizorale si actoricesti. Asa ca o sa ma rezum la o enumerare.
De obicei cel mai usor ma impresioneaza scenele violente, agresive, de preferinta in care cineva zbiara. Incep cu cele care au fost cel mai aproape de a ma face sa plang. Unele chiar au reusit.
- spovedania lui Daniel Lewis in "There Will Be Blood" .
- discursul lui Pacino din finalul lui "Scent of a Woman" . De fapt filmul e un maraton din acest punct de vedere dar asta e apogeul. Inima o ia razna, parul maciuca, perdea de lacrimi. E inaltator, e arta pura (si veritabila) .
- rolul lui De Niro in "Raging Bull" - aceeasi situatie, geniu de la un capat la altul. Secventele preferate respira o amaraciune si un tragism sfasietoare: monologul din oglinda; schimbul scurt de replici, tot dinspre final, din bar: "Funny man" / "That's why I'm here" ; secventa incarcerarii culminand cu "I'm not an animal" .
- isteria lui Dustin Hoffman in "Rain Man" cand incearca Cruise sa-l forteze sa urce in avion
- vocea din off din "Chariots of Fire" pe fundalul cursei finale a lui Holm
- primul cadru din "A Clockwork Orange" . Muzica de aici. Schimbarea radicala de atitudine a lui Alex, de cand intra in puscarie, in sensul de umil-supusa; sentimentul de neputinta transmis e atat de profund incat ingrozeste. Replica "Tell me more Georgey Boy, tell me more" - perversiune intruchipata; iarasi cutremurator. Felul in care isi lasa in jos pantalonii in scena violului sotiei scriitorului. Multe, multe, multe, nu stiu de ce am intrat in detalii la filmul asta. E la fel de genial in fiecare secunda.
- vocea stingandu-se a lui Hall in "2001: A... "
- sinceritate lui Michael fata de iubita sa, vorbind despre natura caracterului familiei lui, la inceputul lui "The Godfather"
- cadrul din inceputul lui "La Dolce Vita" cu niste muncitori de santieri in prim plan si cu elicopterul zburand in plan indepartat. Anita Ekberg si fantana. Scena cu Steiner, Marcello si Bach. Chipul lui Paola din fianl.
- visul din inceputul lui "Otto e mezzo" in special cadrul cu piciorul din nori legat cu o funie si tras in jos de pe plaja.
- copilul sfarsindu-si fuga odata ajuns la malul marii in "Les 400 Coupes"
- meciul de box si ultima scena din "City Lights" .
- prologul din "Antichrist"
- fata lui Bardem cand il strangula pe politistul care-l arestase la inceput in "NCFOM" . Zambetul stangaci-amabil, tot al lui Bardem, cand ii cere cetateanului, oprit pentru a-i lua masina,sa coboare. (Tot) Bardem inaintand schiopatand spre interiorul farmaciei fara a schita vreo reactie la masina explodand in planul indepartat...
...
... sunt atat de multeeee! Imi retrag prima afirmatie. This is a mind-fuck topic.
|