Pe mine una, singura dată când m-au interesat posterele a fost în clasa întâi, asta unde şcoala mea era vis-a-vis de un cinematograf: Unde eu am învăţat să citesc/ scriu mai greu îmi plăcea la nebunie să exersez pe afişele alea, şi asta se întâmpla zilnic, câte o oră, două, după terminarea orelor - oare ce-oi fi sperat să descopăr, ce altceva în afară de alfabet?!
Odată cu învăţarea alfabetului s-a dus şi magia posterelor.