Filmul in mare pare tipic, in esenta se resfrange asupra unor probleme de domeniul juridic din US, ancorate in drama unui cetatean, dar poate placerea de a vedea un astfel de film si linistea de a ramane concentrat in scaunul de cinema, o face jocul de idei. Parerea mea este ca filmul in sine este construit din punct de vedere ideologic pentru a se limita acolo unde publicul in general nu mai poate sa priveasca intr-un mod obisnuit. Se putea ajunge foarte usor la un film pling de sange, ori la unul plin de explozii, la un film static in cele mai multe din momente. Probabil scenaristul si regizorul au studiat intai anumite sondaje sociologice.
Au fost in schimb niste idei care au aparut brusc pentru a creste interesul. Nu am inteles afilierea personajului principal intr-o asociatie secreta guvernamentala. Ideea care s-a limitat in a fi trasmisa pe cale orala intre personaje. Poate ca finalul e cel care are cel mai mare handicap. Pentru un personaj atat de inteligent care se gandea la toate, finalul l-a aflat ca pe un om obsinuit, sau paote ca aceasta este si ideea, de a face un "film rotund" ca sa preiau un termen din literatura. Totusi raman la ideea ca fimul a vrut sa fie terminat, iar acest lucru nu a venit de la sine.
Totusi, Gerard Butler este o surpriza oarecum placuta, mai bine ca data trecuta, se putea si mai bine, sa speram ca poate mai mult. Nu stiu de ce evolutia sa scenica si non-scenica ma duce cu gandul la Russell Crowe.
