|
Consider ca unii regizori, mai ales de talia si felul lui von Trier, nu au cum sa faca un film prost sau slab oricat s-ar chinui. Toate filmele lui von Trier sunt cel putin interesante, incitante si starnesc curiozitatea chiar si celui mai sceptic individ care se uita la filme. pentru ca, n-ai ce-i face, von Trier iese din orice cutie, transeaza si alege sa vorbeasca despre experiente la limita si oameni aflati in niste situatii extreme. Banalul nici nu intra in discutie.
Si totusi, daca vrei sa-i dai lumina asta lui Antichrist, poti spune ca de la un anumit punct incolo frizeaza banalul. in sensul in care face o analiza ca de manual de psihiatrie a unui soc traumatic si a unei inflatii a personalitatii unei mame in suferinta extrema - cazuri care, i tell you, se gasesc cu miile in tratatele de psihiatrie sau de terapie. In sensul asta, in care cazul poate fi cules de oriunde dintr-un manual de specialitate, filmul cade in banal si anodin.
|