|
Odata ce ai ajuns sa-ti pui anumite intrebari si sa gindesti anumite lucruri la rece nu prea mai exista cale de intoarcere. De multe ori ii invidiez pe cei care cred, pentru ca au acel suport formidabil care ii ajuta sa treaca peste greutati. Oricum, odata ce ai pierdut credinta (de fapt nu stiu daca am avut-o vreodata) nimic nu ti-o mai poate aduce inapoi.
E pur si simplu un lucru prea fantastic iar eu sint poate prea pragmatic sa accept asa ceva.
Am admirat intotdeauna curentele de idei care au la baza religia la un Bergman sau Tarkovski insa am ramas la stadiul ala - admiratie in fata unei opere de arta. De crezut nu pot sa cred...
E viata mea mai goala fara credinta? Poate, dar accept acest lucru si poate e mai bine decit sa traiesc din iluzii...
|