|
ma intreb de ce sitcomurile romanesti nu au acea concretete a replicilor, condensare a umorului in cateva cuvinte, precum cele americane.
nu au scanteie, nu exprima inteligenta, nu au farmec.
nu stiu unde e problema: in jocul actorilor sau in scenariu?
si, daca e o hiba de scenariu, sa fie din cauza predecesorilor in ale scrierilor umoristice?
ma refer aici la autorii de scheciuri de dinainte de 89: octavian sava, valentin silvestru, ion baiesu, dan mihaescu, etc.
stiti stilul lor: aveau umor, dar...parca lipsea ceva...era un umor mai "batranesc", mai asezat, mai cuminte.
scenaristii de azi sa fie afectati de aceasta mostenire "genetica" a inaintasilor?
pe de alta parte, constat ca, in general, in tarile latine, sitcomurile sunt la pamant.
uluitor de proaste cele frantuzesti, italiene, desi cinematografiile de acolo au produs comedii fabuloase in filme artistice.
insa, la sitcom, esec total.
care e explicatia?
|