Originally Posted by Cinemania:
...dar unde dragoste nu e, nimic nu e...well, as traduce nimicul asta cu degradarea vietii umane...si ce nu e facut din dragoste cam e sortit degradarii, devine o dejectie toxica
|
Intre timp s-a mai decantat (bine, s-a decantat mai demult, dar nu am apucat sa scriu) si am realizat ca mi-a placut chiar mult Eraserhead. Voi patiti chestia asta, sa nu va placa la prima vizionare un film, dar dupa ce trece un timp, sa-l digerati si sa realizati ca va place?
Cheia de interpretare de mai sus (e mai mult decat o cheie de interpretare, e pur si simplu intentia autorului) e foarte la locul ei si intr-adevar, nu se putea prezenta intr-un mod mai hidos degenerarea sentimentului de familie, a familiei insasi si a procreatiei.
Imi place abordarea fantastica, imi (dis)place animalututl acela odios care sufera cumplit si ma sensibilizeaza conditia "tatalui" parasit de forte, de copil, de sotie, de lume.
Interesanta este si povestea cadru din jurul acestui mic horror - cosmonautul aflat in spatiu care "viseaza" in imponderabilitate, lumea, viata pe pamant. ca o presimtire, probabil.