Ai nevoie de un mentor, fiindcä regia e o profesiune foarte complexä, iar procesul de asimilare a ei e complicat si laborios.
Nu te compara cu Griffith si Chaplin. Pe lângä ei si alti câtiva titani ai perioadei de pionierat, au murit în anonimat mii si mii de alti regisori, care n-au reusit sä învete nimic, desi lucrau aläturi, pe aceleasi platouri, unde au fäcut zeci si sute de filmulete. In plus, atunci meseria abia se nästea, n-o "învätau" - o descopereau inventând-o ei însisi. A trecut un secol de-atunci, lucrurile au evoluat. (Am auzit de nenumärate ori scuza asta: "De ce sä studiez, ce, Chaplin sau Ince sau Pastrone au studiat"...? Cum ti-am spus si adineaori: nu tine! Numai tâmpitii gândesc asa. Crede-mä, cä spre binele täu o spun, nu al meu - eu am trecut prin asta, hä-hää... demult!)
Ecologia si Studiile Americane, da - pot fi o bazä de pornire. Dar sansele de a evolua singur de aici încolo rämân totusi infime... Dacä un absolvent al regiei de film, la U.N.A.T.C., de pildä, are 5% sanse sä ajungä la Cannes, un autodidact ar avea cam 1%, sau 0,5%... De ce sä mizezi pe atât de putin...?
Totusi, pentru început, un sfat:
Demareazä cu filme scurte de non-fictiune - reportaje sau documentare. In asta stä "initierea". Dacä ai cu adevärat talent, nu peste mult vor începe sä iasä destul de bune... apoi si mai bune... competitive în festivaluri de gen... etc... Va fi momentul de a trece la filme tot scurte, dar de fictiune... dupä care, mai vedem.
In paralel, nu stricä sä te gândesti si la un master în regie. Are nevoie de timp, de efort, nu e deloc usor, nici n-ar rezolva totul - dar ar avea importanta lui.
"Regisor" e forma corectä etimologic, dar care din päcate a iesit din uz, si chiar si din D.E.X., detronatä de varianta incultä cu "z". Eu tin la cea veche si o folosesc - dar n-o impun nimänui. E doar una din micile mele ciudätenii.
Last edited by Pitbull : 31 Aug 2009 at 10:03.
|