Originally Posted by Dragomara:
no, să vă zic acum ce-aş face eu, şi chiar am să o fac ( şi) imediat cum aflu că am o boală necruţătoare.
ei bine, mi-aş lua lumea-n cap la propriu, adică aş face toate împrumuturile posibile, aş vinde tot ce-mi aparţine, după care aş da o petrecere de pomină, unde s-ar bea cel mai vechi vin, şi unde evident the chef aş fi eu însămi, petrece la care aş face tot ceea ce bunul-simţ nu mi-a permis încă să fac, după care am să donez o parte din bani cui va fi mai în nevoie şi mai pe-aproape. cu restul de bani şi de timp am să cutreier lumea, axându-mă în special pe tot ce ţine de natură, evitând oraşele şi mulţimile. sfârşitul lumii, sau doar al meu am să-l aştept undeva prin Tibet, sper că Dumnezeu să nu mă iubească mai puţin după ce-mi voi schimba şi religia. 
aaa... şi am să mai fac încă ceva, am să încerc să-mi repar (motivez  ) toate greşelile, nu ştiu cum se face, dar maimereu numărul celor cărora le-am greşit e mai mare decât credem noi! 
nu cred că există sentiment mai confortabil ca acela de-a şti că nu mai ai nimic de pierdut. în viaţa următoare îmi doresc să fiu pom, sau râu, sau hipopotam. planeta nu contează.  |
tu vorbesti de parca boala aia necrutatoare nu s-ar manifesta deloc.
adica incepi sa colinzi lumea si sa chefuiesti ca si cum nu te-ar durea nici un deget.
eu cred ca nici o picatura din sampaniile alea nu ti-ar prii stiind ca o sa mori in chinuri curand.
si la ce folos sa-ti "vanturi" mintea prin diverse locuri din lume?
ca sa vezi, ce?
mai bine calatoresti in interiorul tau, ca sa te descoperi.