După părerea mea, Double Indemnity şi The Third Man sunt unele dintre cele mai slabe filme când vine vorba de povestea din cadrul lor, ceea ce contrazice regula filmelor clasice care dispun de fiecare dată de o poveste solidă.
Poate că atunci când vine vorba de Double Idemnity povestea e destul de solidă şi părerea mea proastă vine de la anumite idei personale, iar pentru mine titlu filmului ar putea oricând fi schimbat în "Cum să-ţi complici inutil viaţa şi apoi să mori". Unii o să riposteze intonând ca o soprană "Dragostea!", hmm, ce mai dragoste, nu mă aşteptam la un final fericit, dar după mine nu a fost vorba de dragoste, replica asta se potriveşte perfect întregului film "You're not smarter, Walter... you're just a little taller." Încă o chestie care mi s-a părut de nesuportat a fost personajul lui Fred MacMurray, Walter Neff, mi-a lăsat impresia de om încrezut, şi a făcut asta într-un fel foarte ieftin (mai ales la începutul filmului), la final sper că a înţeles şi el că era doar mai înalt; de nesuportat mi s-a părut şi atunci când spunea "baby". Nu mă mir că Phyllis a reuşit să-l păcălească.
Însă The Third Man mi s-a părut că are o poveste ambiguă, trasă de păr, m-am chinuit să înţeleg cum se poate crea o asemenea confuzie, însă până acum nu am găsit nicio soluţie, poate mă ajută un fan al acestui film. Încă un lucru care m-a enervat a fost muzica de pe fundal, ştiu că a fost introdusă pentru a atrage atenţia asupra faptului că acţiunea se petrece în Viena, dar eu sincer mă gândeam la o muzică ceva mai clasică, la ceva mai grandios, ţitera nu cred că îi face pe deplin dreptate. Dar filmul a meritat datorită acestei replici "Like the fella says, in Italy for 30 years under the Borgias they had warfare, terror, murder, and bloodshed, but they produced Michelangelo, Leonardo da Vinci, and the Renaissance. In Switzerland they had brotherly love - they had 500 years of democracy and peace, and what did that produce? The cuckoo clock."
|