|
Intr-adevär, ora de-asearä a fost târzie (drept e cä Alecu acum e foarte ocupat cu montajul unui film, si mai devreme îi e greu sä vinä); contrar obiceiului meu, m-am culcat chiar cu câteva minute de a veni el (avusesem ore toatä seara si mä mai simteam si räu). N-a fost pe fazä nici Illo, nici Judex (sub aspectul lui pozitiv, nu ca atunci când bagä strâmbe si/sau se ia la înjurat cu Illo pe degeaba, ca-n prima searä - chestie care INSIST sä nu se mai repete!)
Intr-adevär, Mafalda, e inevitabilä unda de umor tragico-absurd, în ton cu realitatea descrisä. Iar al doilea aspect pe care l-ai evidentiat e si mai semnificativ: un film straniu despre un film ciudat despre un jaf bizar... Cred cä la Alecu asta e o träsäturä centralä - acest joc al realitätilor, ca într-o galerie cu oglinzi amägitoare. L-am întâlnit si în "Clara B." (nu degeaba l-am declarat: "Cinematograf la puterea n"): un documentar iconoclast despre un cercetätor fictiv care pregäeste o expozitie despre o fotografä imaginarä pläsmuitä de autorul documentarului.
|