[Pitbull]

Cori, e foarte bine cä ai fost contestatarä. Si eu, într-a IX-a, fäceam misto de Eminescu, crezându-l "de stânga" (apropo de interpretarea aiuristicä din acele vremuri despre "Impärat si proletar"). Spiritul rebel, de frondä, e admirabil - nu numai pentru cä denotä o personalitate puternicä si creativä, ci si fiindcä pregäteste drumul spre adevärata iluminare, conform preceptului: "Numai cine a trecut prin paradisul pläcerilor poate intra în infernul virtutii!"

Deci, acum, iluminarea:
Pe cine iubea mai mult Manole? Pe sine, sau pe Ana?
Dacä se iubea pe sine, si o sacrifica pe Ana, era cum ai spus tu: un sacrificiu de 2 lei. A jertfit-o pe aia, desi el ca sot legiuit era dator s-o apere, ca sä-i iasä lui monastirea. Fâs.
Dacä se iubea pe sine, si se sacrifica pe sine, era un cerculet închis: OK, a crezut în arta lui, s-a sacrificat pentru ea, i-a iesit fenta, have a candy. Fâs.
Dar el o iubea cel mai mult PE ANA!!! Mai mult decât pe sine însusi, mai mult decât lumina ochilor! Versurile o spun clar - si mai mult decât atât: rugäciunile ca Dumnezeu sä trimitä ploaia si vântul, ca s-o opreascä, si faptul cä "Domnul se-ndura / Ruga-i asculta...", aratä ce relatie sacrä, unicä, supremä, era între ei. Prin asta, sacrificiul lui Manole devine cu adevärat semnificativ!
Si sä nu uitäm: ideea cu sacrificiul nu i-a venit Hodoronc-Maritzo - i-a trimis-o Dumnezeu, în vis. Adicä, TOTUL ERA ORANDUIT. Acea mänästire nu era nu-s' ce bisericutä de cartier - era un loc dorit si iubit de Dumnezeu, care cerea o încercare pe mäsurä! Iar lui Manole, Dumnezeu, iubindu-l si având încredere în el, îi trimite CEA MAI GREA INCERCARE! Si Manole se achitä de ea! Abia în final urmeazä ADEVARATUL SACRIFICIU DE SINE: în urma trädärii lui Vodä, Manole încearcä sä scape cu zborul... si se präbuseste... De ce?
Ei bine, fiindcä DILEMA LUI FUSESE IRECONCILIABILA: nu a avut scäpare, a trebuit sä sacrifice ceva, pentru altceva - dintre cele douä valori supreme ale vietii lui: creatia si sotia. Si a ales just: creatia, fiindcä era pentru OAMENI SI DUMNEZEU (pe când sotia era doar a lui, si a ei însäsi). A ales trädarea cea mai micä, dar tot trädare a fost; drept pentru care, a fost si el trädat. Si-a primit pedeapsa, a plätit - si abia apoi a primit mântuirea.

Hai, Cori, dacä mä iubesti: sä nu confundäm "Mesterul Manole" cu "Escrava Isaura"!