[corinka]

Discutand cu un prieten care a vazut aseara filmul si care lucreaza tot in domeniul juridic am descoperit o alta reactie: parerea lui este ca personajul lui Dragos Bucur a ales sa fie politist, sa-si faca meseria asa cum trebuie, sa isi faca datoria.
Parerea lui era ca daca toti sefii ar fi ca Anghelache altfel ar merge treburile in tara asta, adica Anghelache l-a convins cu argumente pe Cristi sa procedeze asa cum ii cere datoria.
Lasand la o parte ideile cu "sistemul" si "constiinta", a luat lucrurile asa cum sunt si mi-a dat senzatia ca el considera ca de fapt Cristi nu si-a calcat constiinta (adica "ceea ce el crede ca e bine", cam asa a definit-o Cristi, parca) in picioare, ci si-a schimbat parerea.
N-am apucat sa discutam mai multe pe tema asta, dar mi s-a parut o idee pertinenta, desi contrara a ceea ce am simtit eu iesind de la film.

Revenind la ideea de "sistem atotputernic" nu am putut sa nu mai remarc ceva: filmul incepe cu urmarirea liceanului in cadrul blocurilor gri, aproape identice, aproape toate "renovate" cu geam termopan.
Finalul cu tabla si x-urile din schema mi s-a parut ca inchidea un cerc deschis de acele blocuri. toti suntem niste mici x-ulete inchistate in sistem, prizoniere in blocurile gri (simboluri ale sistemului), in care locuiesc deopotriva atat politistii, cat si suspectii, infractorii, victimele etc.