Eu am adoptat uşor scrierea cu nicio şi niciun. În fond, se pronunţă împreună.
În fine. Altceva mă deranjează.
Văd că în general s-a stabilit scrierea cu "â din a" în loc de "î din i". Eu de exemplu nu scriu cu â (î din a). Şi nu numai eu. Există edituri, chiar unele mari, din România, plus ziare, reviste care nu se conformează hotărîrii, recomandării, din 93 a Academiei, şi care scriu deci cu tot "î din i". Şi, la fel, folosesc sînt în loc de sunt. Părerea mea, sau ... impresia mea este că e mai rapid, şi ca scris de mînă, şi ca viteză citit.
Poate par că vreau să despic firu-n patru, dar nu-i chiar aşa, să ne gîndim la căutarea pe Google de exemplu. Ar fi mai uşor de găsit ceva dacă ar exista un set de reguli clare.
|