Originally Posted by ricutza:
|
Incerc sa fac abstractie de amintirile mele din facultate legate de Brazil desi secventele cu Mos Craciun si Jack mascatul inca imi sunt intiparite pe creier.
Brazil mi s-a parut ca un film Lynch dar mai intortocheat. Tot genul ala de univers cu totul special in care nu trebuie sa te mire nimic si totodata nu trebuie sa te astepti la nimic. N-as putea spune cfa mi-a placut nici macar ca experienta. Dar nici nu l-as da deoparte mai ales ca iti ramane cumva aproape.
Ca emotie nu m-a impresionat deloc, dar muzica aia si decorurile inca imi mai rasuna in cap.
|
Robert de Niro face un rol foarte haios in personajul depanatorului de aer conditionat freelance = un miserupist foarte inteligent care fute sistemul in gura fara sa se forteze prea tare
Acesta cunoaste cel mai bine mecanismele de functionare ale "burlanelor"-organe (si poate de aia este cel mai intreg la cap dintre toti) Daca ma intrebati pe mine, eu vad in acest personaj pe dublul eroului central, Sam: amandoi sunt escapisti ai sistemului, they fuck the rules (cam cum facem noi aici pe forum
), cu diferenta ca "mascatul" este adaptat in vreme ce Sam ramane inadaptat si neintegrat.
In rest, nu pot asemana deloc acest film cu lumea lui Lynch, singurul lor punct comun fiind poate doar toate acele lucruri care sunt "only in our heads".
De fapt, la Gilliam povestea e mult mai clara, lizibila, adica totul e pe fata, iti zice autorul singur "uite, acum personajul viseaza, acum s-a trezit, acum iar viseaza" which does not apply to our beloved Lynch (muuuuuuult mai criptic, stie mai multa psihanaliza decat orice alt regizor, bag mana in foc ca a studiat indeaproape patologia vietii cotidiene).