in cultura finlandeza
sauna e considerata, printre altele, un loc de spalare al pacatelor
cam pe tema asta merge si filmul lui AJ Annila...totul devine o calatorie inspre constientizarea pacatelor si spalarea acestora
dar pentru asta e nevoie sa treci prin purgatoriu...printr-un fel de purgatoriu trec si personajele din film care, desigur, nu au cum sa scape de suferinta
imagini mohorate, reci, oarecum morbide, multe dand intr-o tonalitate sepia (I guess, ca nu ma prea pricep), ceea ce ingroasa feelingul apasator
pe alocuri aveam impresia ca vad un film de Tarkovski...am citit ca si altii au patit la fel...dar sa nu fortam comparatii sortite impotentei
oricum asta e un lucru bun in film
la nivel de story si personaje cateva chestii sunt cam subtiri...parca lipsesc niste explicatii
se ajunge la climax gradat, tensiunea e construita pas cu pas, dupa care totul se termina intr-un ton purificator
tare faza cu copilul neatins de "spiritul" saunei pt ca e considerat inocent si fara pacat
ar mai fi de punctat una alta da' nu mai stiu ce momentan
mi-a placut filmul...am tras mult de timp pana sa il vad, da' noroc cu Ambra ca mi-a atras atentia