Originally Posted by halebardul:
Originally Posted by ricutza:
|
trebuie sa recunosc ca pe mine Chaplin nu m-a inspirat niciodata in mod deosebit. Poate pentru ca mereu mi-a fost prezentat ca fiind ceva maret.
Tin minte ca radeam la filmele cu Stan si Bran. La Chaplin insa, mai putin. Bine, el avea oricum niste filme/ teme mult mai serioase. Dar nu stiu...imi exprima acum prea putina emotie...sau poate ca e totul mult prea jucat si nu se potriveste cu stilul meu.
|
ricutza, ai scazut 10 etaje in ochii mei.
nu mai spune ca nu ti-a placut in copilarie, cand era normal sa-ti placa Stan si Bran mai mult, zi cum ti se pare acum.
uita-te la City Lights azi si revino cu o opinie updatata.
nu trebuie sa-ti placa, evident, e treaba ta, dar macar sa ai parerea de acum, nu de cand erai mica.
eu ador chaplin - pana la Monsieur Verdoux - m-as putea uita in fiecare zi la cate un film de-al lui si nu m-as plictisi, chiar daca ar fi a mia oara. Dar sigur, e dreptul tau sa nu-ti placa. 
o sa trec asta la Sunt nefericit pentru ca... |
Pentru mine sunt foarte importante parerile din copilarie in special pentru ca puteam sa judec obiectiv fara sa fiu intoxicata de toate canoanele si regulile artistice.
Eu nu-l ador pe Chaplin nici acum. Ok , am vazut City Lights, Modern Times si alte cateva. Da, recunosc ca au idei interesante. Dar de aici si pana a ma transforma in fan Chaplin sau a ma uita zilnic la el, e diferenta mare.
Si hai sa-ti mai spun ceva (ca sa mai scad x etaje in ochii tai). In general filmele de dinainte de anii 80 nu-mi plac. Toate capodoperele super artistice pe mine de cele mai multe ori ma lasa rece. Nu zic ca nu sunt bune, nu zic ca nu pot recunoaste de ce sunt atat de apreciate, nu zic ca ar trebui ingropate sau aruncate. Dar nici nu zic ca sunt filmele mele preferate. Iar de uitat la ele, de obicei ma uit in scop educativ.
Deci iarta-ma ca nici Chaplin nu ma emotioneaza pana la lacrimi.