[keepwalking]

partea a treia

SCIRO - SOCIETATEA CINEAŞTILOR INDEPENDENTI
Comunicăm unele observaţii – propuneri făcute de membrii noştri.
• Art. 1 (3) „sprijin financiar nerambursabil” lit. a) c) - „succes de public”
OBS. fărăobiect.
în ultimii ani, numărul spectatorilor la un film, deci recuperări financiare
nesemnificative, nu pot fi considerate „succes de public”.
• Art. 14. – Dosarul de scenariu...
1. pentru filme de lung metraj de ficţiune:
se modificăastfel
Lit. a) scenariul regizoral - decupajul - cronometrat.
2. se separăîn sub capitole.- filme* ficţiune * documentare; * animaţie
(domenii specifice; nu este legăturăde specie)
Pentru filme documentare, se completeazălit. d) (...) locuri de filmare...
Pentru filme de animaţie, se completează
lit. e) Se prezintăgrafica personajelor – caracterelor principale.
• Art.15.modificăricuprecizarea noţiunilor (existente înLegea8/1996 -art.65,66,68)
1. lista cu autorii filmului: regizorul; autorul (autorii) adaptării după opere
pre exist ent e; autor ul (au to rii ) sce nariu lui origina l; aut or ul (au to rii )
dia log uri lor ; dup ă caz; aut oru l muzic ii spe cia l cre ate ; aut oru l (au tor ii)
graficii pentru filmele de animaţie.
2 se modificătextul dupăcumurmează..
în cazul adaptării dupăopere preexistente.
a) Pro ducător ul filmu lui pre zin tă con tra ctu l de ces iune înc hei at cu
tit ula rul (ti tul ari i) dre ptu lui de aut or al operei (op ere lor ) litera re
pre exi ste nte sau cu moşten ito rii leg ali . Fac excepţie ope re pre exist ent e
trecute în domeniul public.
b) în cazul muzicii adaptatădupăopere preexistente. Se
aplicăprevederile de la lit. a)
6. se completeazăb) astfel.-
b) con tri but iile co-pro ducător ilo r sau cof inanţato ril or, ver ifica te pri n:
documente de bonitate financiarădin ţarăsau străinătate, (...)
• Art. 16 se renumerotează
Pct. (3) (4) (5) (6) (7) (8) se abrogă.
• Art. 18. comisii separate pentru documentar şi animaţie
• Secţiunea a VI-a (...) dezvoltarea proiectelor de film.
Propunem comisi i separa te: filme lm. fi cţiun e, documenta re, animaţie.
(OBS. Nu cunoaştem specialisti a toate experţi.)
(3) In cazul proiectelor cu adaptare după opere preexistente, se impune
acordul de principiu al autorilor titulari de drepturi sau al moştenitorilor legali.
(OBS. Se aprobăproiectul, se finantează, se consumăfondurile si autorul operei
preexistente sau moşteni tori i nu sunt de acord, post factum. – Cazul Radu
Tudoran – Adrian Popovici)
Art. 27. - Pct. (2) se abrogă.
• Art. 36.
21
2. se completeazăastfel:
2. promovarea cop roducţiilor cinematog raf ice la care reg izo rii sunt din
România.
• Art. 38 şi altele.
Termenele de 24 de lun i, alt ele de 3 ani , (ar t. 47) sun t exc esi v de lun gi.
(OBS. Se încurajeazăspecularea bancarăa sumelor alocate.)
( OBS. In productia socialistăde filme se acordau termene medii de finanţare si
productie: 3 luni - Pregătire,. 12 săptămâni - Filmare,. 3 luni
- Montaj, Sonorizare, Copie standard, Derogări se făceau pentru filme de mare
amploare, dupăcaz.)
• Art. 45. - (2) se completeazăla sfarşit..... dacăregizorii sunt români.
• Art. 48. - (1) a) OBS. acordarea a 50% din creditul direct „la inceputul perioadei de
pregătire” care se poate lungii intenţionat nedefinit, este o mare eroare financiară,
cu încurajarea speculatiior depozitelor bancare.
• Corectăeste o repartiţie de10% la intrarea în pregătire, cu eşalonare ulterioară,
cu prezentarea justificatăa operaţiunilor şi a cheltuielilor
• „la inceputul perioadei de filmare” se completeazărata la 40 %. Se acordă
încă30% la jumătatea perioadei de filmare.
• 20 % pentru post producţie. 10 % la predarea copiei standard. Eşalo narea
tre buie reviz ui tă conform exp erienţei exi ste nte în lum e, con form realităţii
cheltuielilor pe perioade.
Perioada de filmare este cea mai costisitoare.
Mircea Muresan
22
Asociatia Exploatantilor de Sali de Cinematograf
In primul rind sustinem creerea in subordinea Centrului National aI
Cinematograf iei , a unei comisi i investita cu putere jur idica de verificare a
operato rilor economici ce sunt obligati conform Legi i cinematograf iei sa
contribuie la fondul Cinematografic.
O mare nedreptate in legea cinematograf iei este lega ta de finantarea
directa de catre operatori economici care au creat in piata un monopol datorita
lipsei de transparenta si echitate a legii. Exista postur i de tel eviziune care
condiţione ază vânzarea minutelor de public itate către agenţiile de
public itate ce pot part icipa dire ct la finanţarea unor proiecte de spri jinirea cu
prio rita te doar a anumitor proiecte sau a anumitor producători. In acest fel
considerăm că, deşi legea cinematograf iei a fost gândită şi reda ctatăastf el
încât toţi producători i săaibe şanse egale, finanţarea dire ctăface ca uni i
dintre aceştia „săfie mai egali decât alţii” în faţa legi i. Din acea stăcauză
existăproiecte care nu se pot fin aliza, ştiu t fiind faptul căCNC nu poate
finanţa cu mai mult de 50% din bugetul film ului (conform unei directive
europene în materie de ajutor de stat în domeniul cinematograf iei) , cu excepţia
filmelo r dif ici le sau de buget redu s. Din aces t motiv, legiu i tor ul a crea t
posibi lita tea ca proiect ele declara te câ ştigătoare la concursuri le organi zate
de către CNC săpoatăprimi şi finanţare dir ect ă. In vede rea su st in er ii in
mod ec hi ta bi l a pr oduc ti ei de fi lm romane sc pr in real izarea tutu ror
proiecte lor castigatoare ale concursu lui de scenarii din cadrul Centrului
National al Cinematografiei, propunem urmatoarele;
Oper at or ii ec onomic i ment io na ti in Le ge a Ci nemato gr af ie i la Ar t ico lu l
13, alinia tul 1 lit . a) b) c) si d) sunt obliga ti s a sustina prin finantare directa
din suma de 1,5% din contributia sa la fondul cinematografic toate proiectele
cinematografice castigatoa re ale concursul Cent rulu i Nationa l al
Cinematograf iei cu un procent egal cu procent ul anuntat de Centrul Nati onal
al Cinematograf iei la sesiunea de concurs de scenarii la care produc ator ul a
castigat sesiune a. Finanta re ce poate fi urmarita de catre serviciul de
contabilitate al Centrului National al Cinematografiei.
Filmul de autor cat si filmul de arta au un loc insemnat in productiile
cinematografice din toate tar ile . Din pacate cinematogra fia ca or ice
act ivit ate cultura la are nevo ie si de sustine re financiara proprie . Tinand cont
de aceste lucruri Regulamentu l de concurs trebuie sa ia in cons iderare si
filmul cu succes de casa, in asa fel ca sumele incasate din prin succesul filmului
sa improspateze fondul pentru sustinea a cat mai multor productii de film.
Sustinerea coprodu ctii lor cu case de film stra ine (mai ales a filmulu i de
audient a). Daca prod uctia unui film se va desf asura in prop ortie de 80% pe
terito riul Romanie i, este un film de casa si acopera in prop ort ie de 90%
forta de munca autohton a, aceste proi ecte ar treb ui sust inute avand in
vedere ca acesti bani vor aduce implici t fonduri mult mai mari de product ie
ce se vor chelt ui in tara din partea produ cato rilor stra ini. In acelas i timp
fiind un film de casa sansele de recuperare a banilor sunt mult mai mari.
23
ASOCIAŢIA ROMÂNA DE FILM INDEPENDENT (A.R.F.I)
Asociaţia Românăde Film Independent face urmatoarele propuneri de modificare
a Regulamentului de concurs de proiecte cinematografice al Centrului Naţional al
Cinematografiei (CNC):
1. Sa existe criterii de eligibilitate a membrilor comisiei de selectie atat de scenarii cat
si a membrilor comisiei economice, clare, concise din care sa reiasa expertiza celui
care evalueaza un scenariu sau un buget. Din comisiile de selectie sa poate face
parte si experti din strainatate. Sa existe criterii care sa precizeze conflictul de
interese si incompatibilitatile functiilor sau pozitiilor cu cele de membru in comisia
de evaluare.
2. Membrii comisiei, sa fie alesi pe baza expertizei lor in domeniu si sa nu aiba legaturi
comerciale cu casele de productie aplicante in concurs. Un membru al comisiei nu
ar trebui sa aiba voie sa participle la urmatoarele doua sesiuni ale concursului CNC.
Se vor evita astfel reciprocitatile.
3. Membrii comisiei de selectie, de la toate sectiunile, sa-si faca publice notele si
comentariile privitoare la toate proiectele inscrise in concurs. E asigurata o
transparenta care probeaza profesionalismul membrilor comisiei.
4. Concursul sectiunii de scurt metraj sa aiba criterii de punctaj diferite de cel de lung
metraj. Sa existe comisie de evaluare separata si un sistem de punctare separat.
Sa reprezinte debutul mic – criteriile de punctaj al regizorului care nu a realizat
debutul in lung metraj sa fie identice cu cele pentru debut in lung metraj. Pentru ca
trebuie sa existe acces egal la resurse, nu se impiedica participarea la concursul de
scurt metraj al regizorilor care au debutat sau au filme de lung metraj, dar punctele
obtinute cu lung metrajele sa nu se ia in considerare, pentru a se evita conditii de
concurenta neloiala si crearea unor pozitii favorizare prin care se blocheaza accesul
tinerilor cineasti la resursele publice.
5. Ponderea scenariului in calculul punctajului unui proiect de scurt metraj sau debut
in lung metraj sa fie mai mare, de 70% din ponderea totala de 100%. Ponderea
criteriilor sa fie de: 70% scenariu, 20% calitatea regizorului – evaluata numai pe
baza scurt metrajelor realizate si 10% calitatea producatorului.
6. In cadrul sectiunii de lung metraj, propunerea ARFI, privind ponderea criteriilor sa
fie astfel: 60% scenariul, 30% calitatea regizorului si 10% calitatea producatorului.
7. Un producator ar trebui sa fie obligat sa returneze banii catre CNC de la prima
incasare si nu dupa 7 (sapte) ani.
8. realizat un sistem de penalizare a insuccesului, atat al regizorilor cat si al caselor de
productie care au realizat filme cu insucces la box-office sau absente in festivaluri
internationale, in asa fel incat regizorii si producatorii respectivi sa nu mai obtina la
fel de usor alta finantare. De exemplu, dupa ce un regizor a realizat un insucces, sa
i se interzica sa mai participe in urmatorii patru ani la un alt concurs CNC. Decizia
referitoarea la calitatea unui film, trebuie sa apartina unei comisii alese in acelasi
mod precum comisia de evaluare a proiectelor.
9. Atata timp cat exista mii de festivaluri pe mapamond, ar trebui sa puncteze fiecare
selectie, cu mentiunea ca festivalurile importante trebuie sa puncteze mai mult. Insa
lista festivalurilor importante, trebuie revizuita, in asa fel incat sa nu mai existe loc
de interpretari atunci cand sunt mai multe festivaluri din acelasi oras: trebuie
mentionat numele exact al festivalului si site-ul oficial al acestuia. In plus, trebuie
reconfigurata ponderea de importanta a unor festivaluri, in asa fel incat Festivalul
de la Cairo sa nu puncteze egal cu Festivalul de la Cannes si festivalurile de film
documentar de clasa A sa puncteze mai mult.
10. Bugetele aplicantilor in concurs sa fie admise numai cu expertiza unor evaluatori
financiar contabili independenti. Preturile componente ale bugetelor echipamentelor
24
inchiriate, camerei, postproductiei, onorariile personalului echipei de productie sau
aporturilor in natura si servicii, sa se apropie cat mai mult de preturile pietei.
Comisia de evaluare economica trebuie sa aiba cel putin 3 oferte, pentru diferite
perioade de filmare: 10 zile, 24 zile, 40 zile, care sa reflecte corect discounting-urile
acordate.
11. In cazul unor echipamente proprii sa se prezinte situatia de inventar a acestora,
care sa reflecte corect gradul de amortizare fizica si morala. In acest fel se evita
supradimensionarea artificiala a bugetelor si, implicit marirea artificiala a procentului
de pana la 50% acordat de CNC, care in multe situatii este bugetul total al unui film.
Credem ca aceste elemente pot sta la baza imbunatatirii actualului regulament.
Presedinte ARFI
Ciprian Alexandrescu
ARFI – Asociatia Romana a Filmului Independent
ln numele Asociatie i Romana a Filmului Indepenent va transmitem
amendamentele noast re legate de regulamentul de concurs al CNC.
Mentionam ca propunerile prezentate reprezinta opinia generala a unui grup
de tineri regizori de film din care fac parte Ciprian Alexandrescu, Gabriel
Achim, Paul Negoescu, Adina Pintilie, Vlad Trandafir, Stanca Radu, lulia
Rugina.
• Plecand de la gestul lui Mungiu de a face publice comentariile si notele lui
privitoare la proiectele castigatoare, gasim ca ar fi util ca toti membrii
comisiei de select ie, de la toate sectiunile, sa-si faca publice notele si
comentariile privitoare la toate proiectele inscrise ln concurs. E asigurata o
transparenta care sta ca proba a profesionalismului membrilor comisiei.
• Scurtmetraju l trebuie judecat diferit de lungmetraj (comisie separate, sistem
de punctaj separate) — sa fie judecat ca o forma de debut si sa sprijine
25
regizorii debutanti (care nu au facut un lungmetraj). Regizorii care au un
lungmetraj la activ, sa nu puncteze cu acel lungmetraj, ci doar cu
scurtmetrajele realizate anterior)
• Ponderea scenariulu i in calcu lul notei unui proie ct de scurtmetraj sau debut
trebu ie sa fie mai mare: 70% scenariul, 20% calitatea regizorului si 10%
calitatea producatorului
• Pentru sectiunea de Iungmetraj, ponderea calitatii regizorului trebuie sa fie mai
mare: 60% scenariul, 30% calitatea regizorului si 10% calitatea producatorului
• Membrii comisiei, sa fie alesi pe baza expertizei lor in domeniu si sa nu aiba
legaturi comerciale cu casele de productie aplicante in concurs. Un membru al
comisiei nu ar trebui sa aiba voie sa participe la urmatoarele doua sesiuni ale
concursului CNC. Se vor evita astfel reciprocitatile.
• De avut in vedere un sistem de penal izare a regizorilor care au realizat in
trecut filme de lungmetraj apreciate ca rebutur i prin absenta din festiva lurile
interna tionale si insucces de box -office, in asa fel incat regizorii respectivi
sa nu mai obtina la fel de usor alta finanta re. De exemplu, dupa ce un
regizor a realizat un rebut, sa i se interzica sa mai participle in urmatorii patru
ani la un alt concurs CNC. Decizia referitoarea la calitatea unui film (daca este
rebut sau nu), trebuie sa apartina unei comisii alese in acelasi mod precum
comisia de evaluare a proiectelor.
• Atata timp cat exista mii de festivaluri pe mapamond, ar trebui sa puncteze
fiecare selectie, cu mentiunea ca festivalurile importante trebuie sa puncteze
mai mult. Insa lista festivalurilor importante, trebuie revizuita, in asa fel incat
sa nu mai exista loc de interp retari atunci cand sunt mai multe festiva luri
din acelasi oras: trebuie mentionat numele exact aI festiva lului si site -uI
oficia l al acestuia ln plus, trebuie reconf igurata ponderea de importanta a
unor festiv aluri, in asa fel incat Festivalul de la Cairo sa nu puncteze egal cu
Festivalul de la Cannes si festivalurile de film documentar de clasa A sa
puncteze mai mult.
• Un producator ar trebui sa fie obligat sa returneze banii catre CNC de
la prima incasa re si nu dupa sapte ani.
26
ASOCIATIA DOCUMENTOR
Propuneri modificare Regulament CNC
1. Consideram ca treb uie elim inata posi bil itatea ca regi zori i si prod ucat orii sa poata
puncta cu re zu lt at el e fi lm el or lo r de fi ct iune in ca zu l in ca re co nc ur ea za la
se ct iune a fi lm documentar. Actualul sistem de punctaj dezavantajeaza clar realiza torii
de film documentar, ale caror rezultate nu pot fi cuantificate – spre exemplu – dupa
numarul spectatorilor din salile de cinema.
2. Adaugarea pe lista de festivalu ri luate in considerare in stabilirea punct ajului de
proie ct a celor mai importante festivaluri internationale de film documentar si cotarea
acestora conform semnificatiei lor pentru comunitatea profesionala [vezi lista anexata];
renuntarea la impartirea conform criteriilor FIAPF si alegerea unei impartiri pe categorii
1,2,3 similara si modului in care aceste festivaluri puncteaza, ca importanta, pe grila de
punctaj.
3. Acordarea unui spri jin financiar egal pentru dezvoltarea proiecte lor de film de
fictiune si a celor de film documentar
La ult imele concursur i, acest sprijin a fost inf erio r in cazul proiectelor de film
documentar. Discriminarea nu poate fi argumentata, fiind clar ca, de multe ori, partea
de cercetare, pregatire si investigatie pentru un film documentar presupune cel putin
tot atatea mijloace si timp investit ca si un proiect de fictiune.
4. Expert iza teh nica asupra bugete lor de productie ar tre bui efe ctu ata ina inte de
decizia comisiei de sele ctie a scenariilo r asupra clasamentulu i. Consideram ca
situ atia actuala – in care expertiza tehnica in vederea alocarii creditelor directe are loc
dupa notarea scenariilor – distorsioneaza pur si simp lu clasamentul si s-a desf asurat
de obicei int r-un mod partizan. Deasemenea, expertiza bugetelor de film documentar
trebuie sa tina cont de specificul productiei contemporane de film documentar.
5. Examin area po si bi li ta ti i de a in fi in ta un fond sp ec ia l pent ru film document ar
si experimental garantat de Minis terul Cultu rii si Cultelo r si presupunind o posib ila
reorganizare institutionala in cazurile Sahiafilm SA siEditura Video. In momentul de fata,
acestea sunt singurele case de productie proprietate de stat din Europa.
ln fine , DocuMentor apreciaza ca esentiala respectarea preve deri i legale ca in
fiecare an sa existe doua sesiun i de concurs. Prin urmare, desi este evident ca in
Regulamentul de concurs trebuie facute schimbari periodice, consideram ca ele nu
trebuie folosite ca pretext pentru amanarea/anularea unor sesiuni de finantare.
Florin lepan Alexandru
27
S.C. CLASIC STUDIO
Domnule Ministru, in vederea elaborari i noului Regulament privind
concursul de scenarii cu finantare partiala CNC, in calitatea mea de regizor de
film de animatie, ce am lucrat dupa 1989 cu mari studiouri din Europa si am
castigat concursul CNC din 2008 sesiunea I, imi permit sa va fac cunoscute cateva
observatii privind filmul de animatie, observatii ce pot ajuta la elaborarea noului
Regulament:
Filmul de animatie are traditie in Romania, fiind cel care a adus primul premiu
„PALME d’OR”. A trebuit sa treaca o jumatate de secol pana sa il putem castiga
pe al doilea.
Filmul de animatie este comercializabil. Multimea canalelor TV specializate in
difuzarea acestui gen de film, demonstreaza interesul de care se bucura pe plan
mondial.
Dupa 1989 filmul de animatie nu a mai primit finantare de la stat, cei mai talentati
artist i romani emigrand in marile studiouri din lume. Formarea unui animator
costa mult si necesita o pregatire speciala. Pierderea acestor talentati artisti
nu a mai putut fi compensata.
De cativa ani fimul de animatie a inceput sa aiba acces la fondurile CNC, dar
intr-o forma defectuoasa: finantarea era acordata filmului de scurt metraj in
devalmasie pentru filmul documentar si filmul de animatie. Documentarul
beneficiind de un lobby mult mai puternic, lua partea leului. Mi-au trebuit ani de
munca de lamurire, atat cu Ministerul Culturii cat si cu Comisia Parlamentara
pentru Cultura si Arta, pentru a se intelege ca filmul de animatie este un segment
al culturii noastre la fel de important ca si celelalte arte, necesitand ac ordarea
unui buget separat. Cand in sfarsit s-a aprobat separarea bugetelor, au aparut
alte probleme. Comisiile de evaluarea a proiectelo r nu sunt constituite din
specialist i. Creditele respective putand fi accesate, pe cai mai mult s-au mai
putin misterioase, de persoane care nu au nicio pregatire in acest sens, atat ca
regizori cat si ca producatori.
In privinta notarii scenariului, regizoru lui si a producatorului , fiecare are
importanta lui; scenariul sta la baza filmulu i, regizorul il pune in opera, iar
producatorul sustine cu 50% din deviz. Pot fi zeci de scenarii, multi producatori,
mai mult s-au mai putin specializati, multi tentati mai ales de sprijinul CNC, dar
regizori sunt putini. Dintre acestia si mai putini sunt cei valorosi.
Valoarea operei o da ecranul si nu alte forme ce tin de oratorie, drept sau calcule
economice.
Un premiu inter natio nal de mare importanta obtin ut de un regizor, confera
garantia calita tii viitoa relor opere si trebuie sa ii acorde priori tate in obtinerea
credit ului CNC. Este aberant sa o ia mereu de la inceput. Cinematograful
nostru poate fi cel mai bun din lume, dar si lumea trebuie sa creada asta.
Recunoasterea inseamna premii, iar premiile trebuie sa confere avantaje.