[ricutza]

nu stiu daca cinema de autor inseamna cinema-ul lui Orson Welles.....el a jucat in multe din rolurile filmelor lui, a scris scenariile, a regizat etc, dar filmele lui nu pot fi considerate cinema de autor.

Cinemul de autor consta in acele filme in care transpare usor personalitatea (chiar din viata reala) a artistului cu pricina. Putem sa le definim mai bine prin contrast cu dogma 95, care "curatza" total filmul de prezenta regizorului, in sensul in care daca te uiti la un film dogma nu stii de cine este facut pt ca nici nu conteaza. Daca filmul dogma e centrat pe lumea exterioaa si pe dramele ei, filmul de autor o sa fie ego-centrat pe autorul ei.

inteleg ca vrei sa vbim aici despre acele filme la care daca ne uitam fie si pt cateva secunde, recunoastem instantaneu pe regizorul sau?

Raspund pe masura ce citesc ca altfel uit sau scriu mesaje kilometrice. Asa ca nu stiu daca ti s-a raspuns la mesajul asta deja, sau nu.
Eu cred ca daca te uiti la filmele lui von Trier ii recunosti stilul. Deci din punctul meu de vedere, el face filme de autor (indiferent de ce ii place lui sa creada ca face).
Acum s-ar putea sa-mi raspunzi ca nu te refereai la von Trier care de fapt nici nu respecta regulile Dogma 95. Daca e sa o luam asa, filme Dogma in adevaratul sens al cuvantului nu ar fi decat doua din ce stiu eu (Festen si Idiotii). Deci nu poti sa folosesti conceptul Dogma ca fiind un contra-exemplu al conceptului de "cinematografie de autor".
De altfel nu stiu de ce ai merge intr-o zona asa de neclara cu explicatiile. In principiu cam tot ce e facut la Hollywood (cu exceptia a catorva nume mari pe care le numeri pe degete) contravine teoriilor cinematografiei de autor.