|
Ne dor palmele pe care le dam (?)
Liiceanu isi aminteste in Usa Interzisa ce tare l-au durut cele 3 palme pe care le-a dat in viata. Si-l citeaza pe printul Miskin (Miss Keen, dupa cum pronunta o doamna la radio) al lui Dostoievski care-i spunea palmuitorului: " O, nici nu stii cat de rau o sa-ti para! Cat de mult o sa suferi ca ai facut asta!" In lumea virtuala palmele se dau des si din toate pozitiile. Dar eu cred ca, desi virtuale, ele dor la fel de tare si pe cel care le da si pe cel care le primeste. Stiu ca eu sunt mai softy (sau cel putin incerc sa fiu) dar creditez pe oricine, de pe acest forum sau de aiurea, cu atat simt moral (stiu ca unii se "declara" amorali sau imorali dar eu nu cred astfel de declaratii) incat sa-i doara palmele pe care le dau. In cele 3 minute de glorie (timpul intre o postare si raspunsul la ea) cred ca apare o remuscare. Apoi adversarul ataca din nou si ne reactivam partea neagra. Pana cand? Pana la extenuare. Sau pana cand cel mai destept cedeaza. Si daca ala nu esti tu? Atunci ramane un gust amar. Pana cand? Pana la o noua confruntare. De ce? Pai ca sa ne actualizam parere "buna" despre sine? Care Sine? Ooops!
Cred ca v-am dat destula filozofie pentru un inceput de week-end dar ar fi interesat de vazut cum va pozitionati fata de spusa lui Liiceanu. Finally, stiu si imi asum ca binele e plicticos. Dar e atat de rar ...
|