Originally Posted by Pitbull:
|
Asa cä sä mai încetäm cu orgoliile, exaltärile, bigotismul si isteria, si sä fim realisti, modesti, umili, credinciosi pe mäsura puterilor noastre.
|
Nu sunt nici pe departe habotnica, nici exaltata. Nu ma cunosti ca sa ma poti caracteriza astfel si, oricum, cu ce drept ma judeci?
Originally Posted by Pitbull:
|
Ca sä nu mai vorbim cä începe sä devinä chiar un santaj sentimental la adresa lui Dumnezeu: "Uite, Doamne, ce credintä nemaicotzopenitä am eu în sinea mea läuntricä, asa cä ia fä Tu un miracol acum si dä cu aspiratorul peste metastazele lui frate-meu, nu Te oftica!"
|
Am pierdut si eu pe cineva drag, a suferit foarte mult, dar nu ajuns in acel stadiu in care sa se fi pus problema euthanasiei [daca era legala]. Am avut incredere in Dumnezeu, am sperat intr-o minune si m-am tot rugat, probabil ca nu destul sau ca in sinea mea nu am avut suficienta incredere. In niciun caz nu am urmarit sa il "santajez" pe Dumnezeu, nu am nici dreptul, nici puterea aceasta. Dumnezeu stie de ce s-a intamplat asa. Oricum, rugaciunile m-au ajutat, cred, sa trec prin aceasta perioada dificila.