|
Situatie dramatica cu indiciile : lanterna, adunare, pasiune
Mersesera prin pustiu de 5 zile, masinile urmau sa ramana fara combustibil, dar erau multumiti ca au putut ajunge in zona marcata pe harta cu x. Profesorul era entuziastmat dupa informatiile sale trebuiau sa gaseasca situl si ruinele pe care le cautau. oboseala ii mai facusera sa se insele, dar azi erau optimisti in special Arheologul mai fusese in cautarea ruinelor acum 4 ani, dar misiunea fusese une esec si echipa nu supravietuise. Singurul care avea retineri si era nepasator si la caldura si la oboseala era calauza. El parea ca se duce intr-un loc blestemat pentru ca in satul sau locul era numit “Calea regretelor”, dar fusese cumparat cu bani buni sa ii duca unde cerusera.
Ajunsesera unde dorisera acum trebuiau sa investigheze zona si sa caute istoria locului separand miturile de realitate. Isi luasera din masini rucsacii si echipamentul si pornisera cu totii dupa calauza, aceasta ii duse prin grota unde campasera adancindu-se in tunnel..lanterna calauzei arata drumul roci si praf, mersesera o vreme temperature incepuse sa se schimba se racorea si un aer greoi ii facea sa gafaie. Coborara niste scari sapate in piatra care deveneau din ce in ce mai inguste profesorul fiind un om mai plinut mergea mai greu si era ultimul, se oprea la perioade neregulate sa isi revina. Calauza incepea sa aibe retineri si ridica vocea intr-o limba necunoscuta arheologului, doar profesorul o recunostea sip area sa fie din ce in ce mai atent la acesta. Deodata dupa coborarea fara sf, ajunsera la un platou subteran care era foarte inalt incat cu lanterna nu puteai vedea capatul de unde coborasera., acum nu se mai vedeau pietre era doar planul drept al drumului pe care mergeau care parea alb neted inconjurat de intuneric, dupa ce mersera cateva ore crezusera ca se pierdusera, pentru ca busola nu mai functiona si nu vedeau nici un perete incat sa stie ce directie au. Calauza le explica despre loc ca e atemporal si doar generatia sa putea sa il gaseasca pentru ca e loc sacru si picioare straine nu trebuie sa intre, de aceea credea ca va fi blestemat dar trebuia sa isi hraneasca familia, dar le promisese ca nu o sa intre cu ei in incinta.
In fata lor devenea intunericul parca isi pierdea din putere, avansand isi dadusera seam ca ajungeau la capat,dar nu ajusesera la fata unei cladiri albe, ce pe alocuri lucea sub lumina lantenei, maretia si decoratiunile care se observau la o atenta analiza redau valoarea unui lacas religios da rnu semana nici cu stilul grec nici medieval nici gothic, parea mai mult organic ceva gaudian ar fi singura referinta. Totul era bloc de piatra decorat. Usa avea niste inscriptii necunoscute, acum shcimbasera lanterna si pusesera reflectorul ca sa poata face poze .Usa masiva se deschise usor, dinauntru iesise un miros de statut, cand intrasera profesorul observa ceva si I ceruse arheologului sa inchida reflectorul, acesta il ignora si continua, reflectorul fusese smuls si inchis, calauza scosese un tipat, pentru cateva secunde se panicasera, da rincepusera sa vada colturile si detaliile .Isi dadusera seama ca lumina venea de la niste pietre albastre care aveau o lumina alba – profesorul citise despre aceste “stele” magice si era uimit ca o piatra sau cristal putea lumina atat de puternic.Interiorul putea semna doar cu o catedrala, foarte inalta avand sus de tot tot niste “stele” incat chiar puteau sa fie confundate cu corpuri ceresti.Corpul principal al era in forma ovala cu multe culoare laterale la fel de inalte ca si partea centrala.In ciuda maretiei nu parea goala forme ca niste statui reprezentand siluete abtracte erau peste tot cu o textura neagra mata, la un moment dat arheologul recunoscu o fata de om in materialul cenusiu cu gura deschisa ca pentru un tipat. Gasisera si intr-unul din culoare pentru ca nu existau altfel de departajari in catedrala, mii de papirusuri pietrificate. Profesorul nu fusese socat asta nu putea decat sa dovedeasca ca trecusera milenii, era un loc special si nedescoperit.In legende se scanintea ca nimeni nu poate divulga secretul acestui loc, inca nu crezusera ca il descoperisera cand profesorul se urca pe niste trepte si aparu la un alt nivel deschizand reflectorul. Deodata inmarmurii privind la numeroasele statui, pareau vii si isi inchipuia murmurul oamenilor cand se oficiau ceremonii..deodata isi dadu seama ca statuile erau de fapt oameni care participasera la ultima ceremonie in care se intimplase ceva. Locul devenise o necropola si o enigma de elucidat, ce se intimplase acolo si prin ce metoda acestia se transformasera in silutetele negre. Profesorul incerca sa se gandeasca la singurul lucru prin care ar intelege fenomenul un sacrificiu in masa, o apocalipsa pagana un fenomen natural, dar podeaua era alba si parea neatinsa de orice fel de substante. Desii obositi ei mai ramasesera sa investigheze fenomenul necropolei pagane, al siluetelor negre si al crezurilor inscriptionate cu caractere ciudate pe peretii catedralei in care pierdusera notiune timpului. Singurul lucru ce ii impiedica sa continue era faptul ca se transformasera in niste statui diforme negre.
Calauza ii astepta ceva timp si far remuscari pleca inapoi la masini, nu era prima oara cand stia ca cercetatorii nu se vor intoarce.
|