[serbanmocanu]

Gabriela este o tanara de 24 de ani, absolventa de ASE, actualmente aspiranta-contabil la o firma. Pe plan profesional este foarte implinita, ii place ceea ce face si este bine platita. Pe plan sentimental, insa, lucrurile nu stau deloc bine. Se plange ca este singura. Profesia ii ocupa tot timpul. Este foarte bine platita, de aceea se simta oarecum obligata sa presteze ore suplimentare, la fel ca toti angajatii companiei; pe deasupra ii si place ceea ce face. Munca devine astfel un refugiu, unde nu trebuie sa se gandeasca la problemele personale. Practic nu are nici prilejul nici imboldul de a-si pune la punct viata particulara, fiindca nu constientizeaza lipsa decat atunci cand nu munceste, iar cum ea munceste mai tot timpul, se invarte intr-un cerc vicios.

Isi face totusi timp intr-o duminica si iese cu un baiat in parc. In dupa-amiaza duminicii cu pricina, Gabriela si Silviu si-au dat intalnire. Ea spera sa inceapa o relatie cu baiatul, insa la intalnire nu vorbeste decat despre ea si despre munca ei. Conversatia este anosta si plictisitoare. Fata este lipsita de farmec in ciuda tineretii sale si a aspectului fizic atragator. Baiatul se plictiseste de ea de prima data. Intalnirea nu se finalizeaza asa cum spera ea si nici nu prevede o alta intalnire. Dupa ce baiatul isi ia ramas-bun de la ea, Gabriela se aseaza pe o banca in parc si incepe sa citeasca. Sta exact pe mijlocul bancii ingutse, astfel incat sa nu se poata aseza nimeni nici in dreapta nici instanga.

Gabriela provine dintr-o familie de intelectuali semi-puritani. A crescut intr-un mediu destul de rece si de distant in care oamenii nu-si exprimau sentimentele. In conceptia lor a-ti exprima sentimentele este un act de slabiciune, lucru ce te pune in dezavantaj fata de partener. Parintii ei au divortat, ea fiind crescuta mai mult de bunica. Aceasta a fost in tinerete o femeie apriga, provenita dintr-un mediu modest (dar totusi burghez). Constienta de acest lucru si-a dat seama ca pentru a reusi in viata era necesar (la vremea aceea) sa fii bine instruit. A urmat un liceu industrial, l-a absolvit du[pa care s-a inscris si la facultate. Ziua lucra iar seara invata. Si-a sacrificat tineretea pentru a-si asigura o pozitie in etajele superioare ale societatii. A ajuns directoare de liceu si s-a maritat tarziu, tot cu un profesor. Casnicia lor a fost mai mult conventionala, intre ei nefiind vorba de iubire. De altfel, barbatul ei a murit inainte de vreme. Avea probleme la servici, si nici in familie n-a reusit sa gaseasca alinare. S-a stins in urma unui accident stupid de motocicleta.

Mama Gabrielei a fost cresdcuta si ea in acelasi spirit spartan. Relatiile cu baietii erau atent selectionate si pe cat posobil limitate. Conta foarte mult trecutul baiatului si mediul familial. Erau exclusi smecherii, golanii, in general aceia care manifestau barbatia. Erau permisi doar tocilarii plictisitori care nu prezentau nici un pericol pentru ea. Mama Gabrielei s-a maritat cu un srtist plastic la o varsta avansata, cu mult dupa ce trecuse de treizeci de ani- ca si mama sa de altfel. Cum era de inchipuit nici aceasta casnicie nu a fost una implinita, datorita lipsei de comunicare afective dintre soti. Duap cativa ani parintii Gabrielei au divortat, fata ramand ingrija bunicii in mare parte a timpului. Ajunsa la varsta treia, bunica Gabrielei si-a fixat ca ultim scop in viata sa-si creasca nepoata asa cum vrea ea. Plecand de la premisa ca atat in casnicia ei, cat si in cea a fiicei sale, adica a mamei Gabrielei, barbatii au fost de vina, ea a decis sa o tina departe pe Gabriela de aspectele erotice ale vietii. Gabriela a primit asrfel o educatie sexuala ca in evul mediu timpuriu.

In adolescenta Gabriela era totusi o fata atragatoare, dar foarte incapatanata si tipicara. In loc sa se implice in activitati cu colegi de varsta ei, ea prefera sa stea in casa cu bunica-sa si sa discute despre colegii ei, mai exact sa le analizeze defectele. Discuta cu bunica ei aproape totul, fiind invatata sa nu aiba secrete (fata de ea) si sa nu aiba intimitate. Toate discutiile se faceau pe un ton sever, de avertizare pentru fata sa nu se aventureze in zone necunoscute. Spre deosebire de mama si de bunica sa, care erau femei sterse, Gabriela era frumusica (probabil mostenire de la tatal ei) si ii placea sa cocheteze. Intr-un fel era constienta de sexualitatea ei latenta si de dorinta pe care o starnea in baieti. Reusea sa le insufle dorinta carnala dupa care ii facea sa se simta vinovati si rusinati de sentimentele pe care acestia le nutreau fata de ea. Isi facea o virtute din faptul ca-si reprima foarte bine erosul.
Gabriela nu avea nici un fel de experienta dar specula pe aceasta tema plecand de la ideile inoculate de catre bunica ei. De aici isi construia ea tot felul de pretexte pentru a-si respinge pretendentii. Fiind o persoana singura, era oarecum rupta de concret si plutea intr-o realitate ideala, cum vedea in filme si citea in carti. De aici isi lua sabloanele si tiparele dupa care-i judeca pe ceilalti si ulterior ii respinge fiindca nu corespundeau. La optsprezece ani refuza sa iasa cu baieti, preferand sa stea pe internet de vorba cu necunoscuti. Preferabil din alta tara, fiindca Romania este o tara de badarani si mitocani. Considera ca strainii, adica cei din vest sunt mai educati.Primul ei iubit online era un spaniol de vreo treizeci de ani, care ba era sergent in armata, ba era operator de zbor, ba era student la stomatologie. Dupa vre-un an Gabriela s-a despartit de el desi nu se vazura niciodata.

A urmat prima ei relatie cu un baiat in carne si oase. La facultate, cu un coleg. Acesta s-a straduit o jumatate de an pana sa o seduca. Acesta a devenit la scurt timp iubirea vietii ei. Dupa ce s-a dus invelisul dulce al primei amorezari, pe Gabriela a inceput s-o dezguste felul de viata a prietenului ei. Acesta o ducea intr-o veselie continua, fara nici o grija. Felul lui de a fi era contrar firii ei mostenite de la bunica. De aceea relatia lor a pornit din startcu o fisura. Dupa noua luni s-au despartit, nici unul nemaiputandu-l suporta pe celalalt. Esecul acestei relatii a facut-o pe Gabriela sa creada ca toti barbatii sunt niste neseriosi, mai ales cei din preajma ei, de aceea s-a intors la mai vechiul ei obisei- cel al intalnirilor online. A urmat inco o “relatie” cu un fotograf olandez de 40 de ani.

Intre timp, viata profesionala cunoaste o ascensiune spectaculoasa, fiind promovata in functii din ce in ce mai importante, in ciuda tineretii. A inceput de jos, desigur, cu joburi derizorii de studenta, apoi lucrurile pe plan profesional s-au aranjat binisor. A mostenit de la bunica ei aspiratia de a urca pe treptele sociale, chiar daca vremurile s-au schimbat. In viziunea Gabrielei, doar banul te poate consacra social, spre deosebire de bunica, ce credea in bagajul cultural si in potentialul intelectual. Banii fac ca lumea sa se invarta. Este sincere in ceea ce crede si nu se refera la coruptie, jafuri si alte mijloace necurate. Ea crede ca poate face bani in mod cinstit, iar a avea bani multi este o virtute. De aceea s-a concentrat pe realizarea acestui scop si are parte de un loc de munca foarte bine platit.

Gabriela este o persoana foarte organizata, independenta in luarea deciziilor si cu o vointa de neclintit. Pana la 20 de ani nu asculta decat de bunica ei. Dupa ce a intrat la facultate si a inceput sa lucreze s-a emancipat si fata de aceasta. Cu toate acestea, vechile credinte legate de barbati i-au ramas inradacinate si se reflecta in comportament si in luarea deciziilor. A fost singura la parinti asa ca nu prea stie cum e sa imparti ceva cu cineva si de aceea nu are experienta a “traiului” in comun cu cineva. Este o individualista, care nu se gandeste decat la ea si la realizarea scopurilor sale. Daca e sa ajute pe cineva nu o face din empatie si dezinteres, ci pentru a-si demonstra ei insesi cate de amabila si darnica este. A stiut mereu sa se impuna in centrul atentiei si sa faca din probleme ei, problemele altora. Pana in facultate n-au curtat-o decat baieti bleguti, pe care a stiut sa-i duca de nas si sa-i faca sa suspine dupa ea.

Supratema acestui personaj este realizarea “visului american” pe meleaguri autohtone, adica un trai decent pentru ea si pentru copii ei, o viata lipsita de griji. Este un personaj cu o miza destul de mica, care nu cere foarte de mult de la viata dar ceea ce cere nu poate avea. Nu poate avea fiindca aceasta este natura firii umane: sa tanjeasca dupa ceea ce nu poate avea. Nerealizarea scopului ei vine din faptul ca nu poti sa fii fericit si in acelasi timp sa faci performanta pe plan profesional. Un om implinit nu mai are motivatia sa alerge si sa se agite; doar cei frustrati se straduiesc sa dea tot ce-i mai bun in ei. In acelasi timp un om vesnic preocupat de castigul material este incapabil sa “investeasca” energie si-n celelalte sectoare ale vietii; nu (mai) poate construi relatii cu cei din jur.