Permiteti-mi sa intervin cu o parere neavizata:
Originally Posted by Proletar:
si mai este o chestie in legatura cu mine pe care sper sa mi-o retez din radacina: am o anumita invidie si carcoteala vizavi de succesul (natural sau artificial, nu conteaza) al acestor regizori care se agata de "noul val".
|
Nu cred ca e vorba de invidie. Eu banui ca tu esti frustrat din cauza ca valorile nu ajung acolo unde le e locul, de aici rezulta nemultumire, dezamagire, resemnare combinata cu repulsie (sentiment periculos, contrar progresului), perplexitate provocata de injustitie si concurenta neloiala acerba. Invidiosii nu realizeaza nimic. Tu ai facut ceva.
Originally Posted by Pitbull:
Cum bine stii, lumea asta a filmului e o junglä, în care-i foarte greu sä räzbesti
|
Yeah! Si in ce domeniu nu e o jungla? In contabilitate? S-o credeti voi, eu nu am reusit sa prind un astfel de post nici cu pile ori nepile in 3 ani jumate desi am terminat
ISE-ul. Nici ca m-ar motiva prea mult. Iubesc advertisingul, iar aici nu-i nicidecum tundra ori pampas.
Originally Posted by Proletar:
sunt convins ca in momentul in care voi fi si eu semnatarul scenariului unui lungmetraj, voi scapa de aceasta fobie.
|
Fobia de jungla? Nu stiu daca e atitudinea de baza...
Originally Posted by Pitbull:
existä cam trei cäi de a reusi:
- Atitudine pozitivä, respect sincer pentru valori, luptä cinstitä, din räsputeri.
- Acelasi tip de luptä din räsputeri, dar în perspectivä negativä, cälcând totul în picioare.
- Insinuare slugarnicä, intrigi, pupincurism, trädäri, lugu-lugu.
Iar printre biletele SIGURE ale esecului, la loc de frunte stä:
- Negativismul meschin, slab, bazat pe invidie, cârcotealä, gen "îti pute totu'".
|
La mine se poate bifa si debifa:
-
atitudine pozitiva (o consider cea mai cea, la modu' ca muschii fara judecata sunt inutili)
-
respect sincer pt valori (posibil ca aria mea de valori sa nu coincida identic cu ariile altora despre valori dar in mod clar multimea rezultata din intersectie nu e vida, atunci, de ce ar trebui sa conincida la perfectie? Fiecare om e unic.)
-
lupta cinstita (m-am cam saturat de povete de-astea, nu c-as vrea sa-mi vad vreun scenariu cretin pe ecrane dar cum zicea Badea, "cu civica ajungi in groapa")
-
lupta, din rasputeri? De multe ori prefer sa-mi menajez energia si sanatatea atunci cand previziunile sunt nepromitatoare, in caz contrar risc sa conduc totul spre un fiasco. Am un stil de lupta ciudat. Dumnezeu mi-a dat si defecte pe langa calitati.
-
lupta din rasputeri trecand cu senilele peste cranii. Da, asta de obicei o fac cand nu mai am ce pierde, rar si percutant. Si e al naibii de eficient, din pacate.
-
insinuare slugarnica, pupincurism. Doar aparent, ca intro, umoristic, in esenta in niciun caz. Daca nu sunt suficient de convingator vin cu urmatorul argument: ar trebui sa ma cunoasteti in realitate, sunt destul de diferit de personajul
"Neuptolem".
-
tradari. Niet! l
-
lugu-lugu. Nope!
-
negativismul meschin? Nu-mi sta in fire.
-
invidie? Why? Ajuta la ceva?
In afara de toate astea,
talentul si
munca indarjita fac o carte buna. Uneori suficienta, alteori hotaratoare, asta inseamna noroc. Frustrarea de inechitabilitate, nervii, apar atunci cand cele doua atuuri sunt zadarnice. Ca sa treci de acest zid masonic ai nevoie de entuziasm si o atitudine pozitiva. Fara ele iti poti lua adio de la orice vis cinematografic.
For Miriam.