Cum i-a prins Sitaru pe francezi
05 Feb 2009 Alexandra Olivotto
Vinerea viitoare are loc premiera filmului „Pescuit sportiv”, debutul în lungmetraj al lui Adrian Sitaru. Francezii l-au vãzut deja, iar cronicarii din Hexagon l-au întâmpinat cu braþele deschise. Rolul Mariei Dinulescu a fost remarcat de toata presa franceza
„Filmatã ca un documentar, cu camera pe umãr, bazându-se pe un joc hiperrealist ºi pe un firesc nedesluºit, aceastã parabolã stranie demonstreazã încã o datã frumoasa vitalitate a noului cinema românesc. Influenþat fãþiº de operele «dogmatice» ale lui Lars von Trier, universul lui Adrian Sitaru (aflat la primul lungmetraj) lasã sã se întrevadã un cineast promiþãtor ºi exigent, la intersecþia stilurilor ºi genurilor. Un talent care meritã urmãrit”, titreazã „Le Figaro” despre „Picnic” (titlul francez al „Pescuitului sportiv”, care în englezã s-a numit pe rând ºi „Angling”, ºi „Hooked”).
„Le Figaro” apreciazã calitatea „excelentã” a dialogurilor ºi faptul cã actorii sunt savuroºi, definind filmul drept „une partie de campagne” care „nu duce lipsã nici de ºarm, nici de imprevizibil”, „în pofida câtorva greºeli”.
„La Libération” noteazã faptul cã, „din motive deopotrivã financiare ºi estetice, este filmat exclusiv dintr-un unghi subiectiv. Efectul, totodatã intimist ºi coral, conferã un ºarm ºi un ritm particular filmului, totodatã producând, per ansamblu, o letargie pe care þi-o induce o dupã-amiazã de uitat pe YouTube”. Publicaþia remarcã prestaþia Mariei Dinulescu în rolul prostituatei care îi manevreazã pe cei doi ºi-i învârte în jurul degetului într-un joc ale cãrui reguli ei (Adrian Titieni ºi Ioana Flora) nu le cunosc. „Un joc puþin crud, dar nu îndeajuns, puþin van, dar nu complet”, conchide „La Libération”.
Criticul de la „Le Monde” îºi începe cronica printr-o confuzie, vorbind despre „Mihai ºi Lubi” (de fapt, „Iubi”, numele de alint din film al personajului Ioanei Flora). El laudã naufragiul progresiv al parcursului, între cochetãrie manipulatoare autenticã ºi falsã candoare inofensivã, care dezvãluie adevãrul cuplului pânã la ultimele sale consecinþe. Cronica accentueazã ºi ea unghiul subiectiv ºi îi vede meritele: „Minciunã, depresie, letargie, apoi atracþia sexualã, banalul unui cuplu per total, sunt aici revelate printr-un joc fals anodin al adevãrului. Aceastã alegere a cineastului proiecteazã foarte bine un mecanism al dorinþei mimetice, în care fiecare va înþelege propria pulsiune regãsind-o în ceea ce pare sã exprime aceea care, foarte repede, devine o intrusã”. „Le Monde” eticheteazã „Picnic” drept o excelentã surprizã venitã din partea producþiei recente de film românesc.
http://www.cotidianul.ro/cum_i_a_pri...ezi-72473.html