Revazut filmul, ramane cum am stabilit.
Cu cateva adaugiri:
- vazut pe TV e mai suportabil in secventele de hahaiala continua din bufetul satului, e bine ca ai telecomanda si poti da mai incet.
- cum bine spuneau mai multi pe aici, e o varza de stiluri, da impresia ca la fiecare secventa a stat autorul si s-a gandit: ia sa vedem, pe asta cum o facem? Si la fiecare a gasit alta solutie: comedie muta in alb negru la proiectie, serii de fotografii la aparitia fetei moarte, ralenti cand apare troika celor ce anunta moartea lui Stalin etc.
- gafa cu alegerea zilei de joi pentru nunta e in continuare impardonabila, ofiterul ala rus anunta ca "azi noapte a murit parintele popoarelor" - cat de greu era sa studieze un calendar al acelui an?
- sunt mult mai multe poante in tot filmul decat va amintiti, multe mi-au scapat si mie, practic in prima parte pare ca a respectat niste exigente de sitcom, replica si poanta. Trase de par, fireste.
- imaginea activistului prost si calcat in picioare de toti din nou e falsa si antiproductiva in dramaturgia filmului - de ce o fi ales HM sa-l faca ciuca batailor cand putea scoate chestii mai bune din prezenta lui acolo? Doar pt cateva poante?
- mutul in doliu, tatal celei violate si omorate, apare la nunta la o zi dupa ce tocmai isi ingropase fata. (???)
- curva satului apare in doliu la masa de dupa inmormantare, deci era o fiica a satului (???)
- rusul ameninta ca se va face proces de inalta tradare celor care nu vor respecta hotararea inaltului comitet sovietic - totusi se intra in forta si se impusca PE LOC oameni care NU se impotrivesc actiunii (secventa tancului)
- gafa minora: casa unde se tine nunta are o prispa inalta, tancul nu putea urca pe ea ca sa intre in casa - dar sa lasam..
- activistul, tatal lui Gogonea, de ce e omorat - dupa cum relateaza Gogonea la final - ? Ca el nu participa la nunta muta.
- nunta muta o da pe alaturi, tot de dragul poantelor, cand acolo de fapt se petrecea ceva tragic
- nu stiu ce TARANI ar fi intrat in jocul ala de pantomima si mimare a unei nunti, nu pare credibil deloc sa o fi facut (ma si intreb cum o fi fost de fapt nunta aia adevarata)
- trecerea de la tacerea exigenta care nu permite nici macar ghiortaieli de mate la sindrofie in toata regula nu are nici o justificare psihologica: pur si simplu socrul bate in masa si anunta Nunta maaaa! si toti se conformeaza la unison. Daca morcovul era asa de mare pana atunci, cum de a disparut brusc?
- finalul, bazat si el pe o poanta: sa va luam un interviu / ce sa ne mai luati? este jalnic. Putea sa ne scuteasca de o poanta discutabila si sa faca ceva mai profund, ca a tot cautat profunzimile de-a lungul filmului (zborul ingerului, mortii care bantuie etc)
- personajele pot fi caracterizate din doua vorbe, exact ca in prezentarea dinaintea unei piese de teatru scrise: Cutare, mosier, are simtul umorului desi comunistii i-au luat tot. Dar teatru si e.
Ar mai fi dar ma opresc aici. Merita o re-vizionare, pentru a intari convingerile.
Per total, filmul nu e un dezastru. Nu e Dincolo de America (si aici Gorzo chiar a exagerat, dar i-am inteles exagerarea - faptul ca o pretentie de arta poate fi mai nociva decat o prostie evidenta). Cred ca - celor care l-am criticat - ne-a parut rau ca putea fi mult mai bine, ca e ca o gagica misto pe care la un moment dat o vezi ca e stirba si gângavã.
Iar respingerea filmului mai poate fi si o reactie "de val" datorita obisnuirii noastre cu filmele realiste ale ultimilor ani, care ne-au facut celebri in lume.
Revedeti-l! E o ora jumatate in care sa va declansati mici entuziasme si mari regrete.
|