[mirodoni]

In nunta muta activistii (corespondentii nazistilor in celalalt film) sunt niste pielea pvlii luati in tarbaca de orice taran. De aia tensiunea e aproape 0.

Nu, corespondenþii sunt sovieticii. Tensiunea, pericolul, trebuia sã vinã din exterior. Din interior, nu era, deocamdatã, niciun pericol. Astfel de activiºti, chiar erau batjocura oricui. Pânã când fraþii noºtri mai mari, dar vitregi, de la rãsãrit, au reuºit sã pãtrundã pânã în cel mai îndepãrtat cãtun, de nu mai puteai da o bãºinã din cauza lor. Fãrã ezitare, i-au înlocuit pe acei activiºti ineficienþi, începând cu conducãtorii lor. Demonstraþia în film este fãcutã când colonelul îl trânteºte la pãmânt pe Gogonea cu un dos de palmã. În scenariu scrie: “Se instaureaza notiunea de teama”.
Inadvertenþele filmului sunt altele, unele au fost arãtate pe acest topic, dar mai sunt. Într-un sat care nici nu auzise de cinematograf, bãieþii nu stãteau cu mâna sub fusta fetelor, iar acestea cu mâna la prohapul lor, ca în zilele noastre. Dar cea mai mare este intervenþia… paranormalului. Toate filmele sunt ca o ruladã, dar nu pui muºtar în exterior, când în interior ai stafide.
Dacã ar fi sã pãstrãm toate momentele excelente ale filmului, ar rãmâne un mediu-metraj foarte bun, dar Mãlãele a vrut sã debuteze cu un lungmetraj. Eu aº pãstra sãrutul lui Iancu prin cearºaf, secvenþa cu Grigore care încearcã sã-ºi ºteargã cu dosul palmei gaura din piept fãcutã de glonþ, pe care n-am regãsit-o în scenariu, momentul cu femeile care rãmân împietrite pe o bancã, alãturi de Grigore, care stã rezemat de perete ºi pare cã doarme, doar cã are o patã mare, roºie, pe piept, momentul când Gogonea primeºte un pumn de la colonelul sovietic ºi alte momente, care nu sunt puþine, dar nu prea se discutã pe topic despre ele.