[mirodoni]

Constat cã userii s-au pus de acord relativ uºor asupra neîmplinirilor filmului “Numta mutã”, cam multe ºi cam prea evidente, încât discuþia pare sã stagneze. Problema pe care mi-o pun eu, deocamdatã retoric, este de ce un scenariu scris de profesioniºti, care respectã inclusiv plot point 1, mid-point, plot point 2, are atâtea, cum le-am zis eu, neîmplinir, ca sã nu le zic altfel. Evident cã eu pun problema din punctul de vedere al unui frustrat, cãruia nu-i citeºte nimeni scenariile, pentru cã nu-s perfecte.
Cândva am spus cã un film bun este un spectacol cinematografic în care nu se vãd actorii, ci personajele. „Nunta mutã” este un spectacol cinematografic în care nu se vãd actorii, dar ne e suficient.
Nu am asistat la discuþiile de dupã vizionarea din 15 noiembrie ºi nu am vãzut filmul decât o datã, ca orice specator. Nu sunt unul obiºnuit doar prin faptul cã am citit scenariul cu un an în urmã. Dupã ce a câºtigat la CNC am fost curios sã vãd un model de scenariu care a fost promovat ºi sã înþeleg de ce. Dupã ce l-am citit, am înþeles de ce a fost promovat, pentru cã avea un subiect cu greutate, nu se putea refuza aºa ceva. Cred cã a fost singurul argument, pentru cã nu ºtia nimeni cã este al lui Horaþiu Mãlãele. Ba cred cã a mai fost unul, redactarea profesionistã.
Scenariul începe aºa:
„1.EXT.ZIUA. MASINA 1
Filmul va debuta cu imagini paranormale pe care le vom gasi in arhiva televiziunilor sau aiurea.” Mai ales aiurea, zic eu. ªi continuã aºa:
“Imaginile vor fi alb-negru sau sepia ,eventual color,sau
si una si alta ,cu clacheta ,obisnuita
nuanatoare,material brut, cu miscare incetinita sau
acelerata inainte -inapoi .Pe un carton negru sau maro
inchis apare prin efect fondu titlul filmului Nunta muta.”
Adicã imaginile vor fi alb, negru, sepia sau color, sau ºi una ºi alta, cu miºcare încetinitã sau acceleratã, înainte sau înapoi, pe un carton negru sau maro. Alooo! Djinjis, unde eºti ?!
Suspansul era sugerat dupã cum urmeazã:
“Gura tigare tras, OCHI- OCHELARI, Tigare scrumiera, Casti ureche Ghiul pe mana primar, Jocul cheilor in contact. Casetofon masina Sticla alcool gura.” Culmineazã cu : “Un falfait ciudat se aude deaupra masinii”, pe care nu l-aº fi remarcat dacã nu-l citeam în scenariu.
Evident, dacã jumãtate din scenariu n-ar fi fost al lui Mãlãele, l-aº fi aruncat, cinstit sã fiu. Asta pentru cã noi nu avem nici paranormal ca lumea, nici suspans ca lumea, nici criminali ca lumea, nici fotbal ca lumea… În sfârºit !
Filmul propriu-zis începe abia la pagina 10, dintr-un total de 66, dupã cum urmeazã:
“8.EXT.ZIUA.CAMPIE INFLORITA 8
8.1. - P.G. - P.M. (macara) Explozie de culoare primavaratica. Printre florile ce sarbatoresc acest inceput de primavara vedem fundul unui barbat ce apare si
dispare ritmic.” Alo, Djinjis, ai citit pânã aici ? Priveliºtea e minunatã ! Asta în scenariu. În film, o câmpie în arºiþa verii, pentru cã atunci au venit banii de la CNC. Dar fundul bãrbatului nu mai apare, ca urmare nici nu mai dispare. La indicaþiile verbale ale regizorului Mãlãele, este înlocuit cu un fu…tai ancestral în mijlocul câmpului. Ba nu, orgasm ancestral. Cei doi protagoniºti þâºnesc dintre spice rãcnind ca din sculã de ºarpe. Spice scria cineva mai sus, dar eu nu prea le-am vãzut, probabil din cauza buruienilor frumos înflorite.
Dacã pânã aici am bãtut câmpii, de-acum problema devine serioasã. Dacã cei doi tineri veniserã sã vadã cum stau cu grâul, dupã cum rezultã dintr-un dialog, asta înseamnã cã veniserã sã vadã cum a ieºit grâul din iarnã, þinând cont cã trebuie sã fi fost pe la sfârºitul lui februarie, cã peste douã sãptãmâni moare Stalin. Nu am sesizat sã fi fost o sãriturã în timp, ºi-am avut toatã bunãvoinþa. Eu înþeleg cã pe Mãlãele l-a interesat spectacolul cinematografic, dar cum rãmâne cu “personajele”?! Dacã la sfârºitul filmului scrie: “S-a întâmplat în România anului 1953”, atunci din acea perioadã trebuie sã fie ºi personajele, ca sã fie personaje. Cunosc satul românesc, ºi în niciun caz doi tineri nu ºi-ar fi tras-o, cã nu e vorba de fãcut dragoste, în mijlocul câmpului, ºi-n pielea goalã, în timp ce alþii sã se fi benoclat la ei din vârful copacilor. Sunt curios ce explicaþii dau specialiºtii în structurã dramaturgicã, esteticã cinematograficã ºi altele. De ce tinerii n-o fãceau pe furiº într-un tufiº ? Pe vremea aceea, fata îi zicea tânãrului “dumneata”, în niciun caz “nebunule, tâmpitule, idiotule, total tâmpit”, ca în scenariu, rãmânând în film doar “prostule”. Cineva a caracterizat scena eroticã de pe grãmada de grâu ca fiind cea mai reuºitã din toatã cinematografia româneascã. Numai cã aºa ceva nu se poate. Am aflat asta când eram student la Iaºi ºi ne-au dus la Fãlciu la treierat. Avea dreptate o tânãrã criticãtoare de film, când spunea, într-o revistã, cã scenele erotice din filmele româneºti nu sunt reuºite pentru cã nu sunt fãcute pe bune, cum este tendinþa la strãini. Aºa e, dacã ar fi încercat, ar fi vãzut cã nu se poate.
Când a început filmãrile, i-am trimis lui Horaþiu Mãlãele o scrisoare printr-un student care fãcea practicã în echipã. Îi sugeram sã transforme cumva scena de sex de la început într-o scenã de dragoste, ºi sã încheie filmul unde se termina, adicã sã renunþe la interviul cu paranormalii din final. Aº fi avut multe sã-i spun, exact ce s-a discutat pe acest topic, dar eram convins cã nu mai putea schimba scenariul. Ce-i sugeram eu se putea face ºi dupã filmãri. Se pare cã studentul n-a gãsit momentul prielnic sã-i dea scrisoarea. Îmi spunea cã tot timpul se ceartã pentru te miri ce ºi n-are cum sã intervinã. Într-o zi, mi-a spus, au avut o disputã grazavã cãnd piticu venea din spatele lui Iancu ºi îl speria, iar acesta zicea, în scenariu, “Ptiu, drace, ce mai speriat !” Unul spunea cã e tautologie, altul cã e o exprimare fireascã, spontanã.
Ce mã deranjeazã este faptul cã i se gãsesc lui Mãlãele circumstanþe atenuante, ca fiind la primul film. La vârsta lui ºi la pretenþiile pe care le avem de la el, trebuia sã-l facã direct pe al treilea. Altfel, “Nunta mutã” este un spectacol cinematografic”, zic eu.