bunica-mea a lucrat toata viata ca si casiera la cinematograful oraselului meu natal...asta imediat dupa razboi, pana prin anii 70.
iar noi locuiam intr-o casa aflata chiar peste drum de cinematograf...erau cam 15 metri distanta.
de pe geam vedeam casetele alea mari, cu afisele luminate de neon.
inca nu stiu care a fost primul film vazut, trebuie sa ma gandesc bine...
insa imi aduc aminte cum ma cuprindea groaza la intrare...era o asa aglomeratie si inghesuiala, incat eu, mic fiind, eram stalcit de multime...bineinteles, la filmele indiene..
bineinteles, in ultimele randuri ale salii se adunau smecherii, care, la fiecare scena vag erotica de pe ecran, urlau "Pensionarii cu fatza la perete!"
